Cum a scăzut Grecia cu un sfert numărul accidentelor mortale. România, la coada Europei la siguranță rutieră
Grecia a luat măsuri și a redus numărul accidentelor rutiere mortale cu 22% anul trecut, marcând un progres semnificativ în eforturile sale de îmbunătățire a siguranței rutiere. România continuă să fie la coada Europei în acest domeniu.
Cu 50 de decese la un milion de locuitori, Grecia se numără încă printre cele zece țări ale UE cu cele mai mari rate ale deceselor rutiere, iar autoritățile și-au intensificat eforturile în ultimii ani prin legi rutiere mai stricte, investiții majore în infrastructura rutieră și campanii de conștientizare publică.
Cum a scăzut Grecia cu un sfert numărul accidentelor mortale. România, la coada Europei la siguranță rutieră
O parte cheie a strategiei a fost extinderea rețelei moderne de autostrăzi a țării și reproiectarea drumurilor pentru a îndeplini standarde de siguranță mai ridicate. Șoferii greci recunosc că și aplicarea mai strictă a regulilor a jucat un rol.
„Sancțiunile pentru șoferii care încalcă regulile devin din ce în ce mai severe, ceea ce este foarte bine. Este o măsură pozitivă, deși există încă loc de îmbunătățiri în ceea ce privește infrastructura”, a declarat un șofer grec.
Citește și: România nu mai are cele mai mortale drumuri din UE. Ne-a luat Bulgaria „coroana”. Autostrăzile, esențiale!
Vizitatorii recunosc, de asemenea, diferența dintre drumurile mai noi și cele mai vechi. Un turist german a remarcat că, deși autostrada de la graniță până la Salonic are nevoie încă de îmbunătățiri, ruta spre Atena este într-o stare mult mai bună.
Experții în siguranța rutieră spun că reducerea numărului de decese necesită un sistem conceput pentru a minimiza consecințele erorilor umane, mai degrabă decât să se aștepte ca șoferii să fie perfecți.
Profesorul Fotini Kehaia de la Departamentul de Inginerie Civilă al Universității Aristotel din Salonic a declarat că o infrastructură bine proiectată joacă un rol crucial în prevenirea accidentelor mortale.
„Dacă drumurile sunt proiectate conform specificațiilor moderne și includ suficiente măsuri de siguranță, chiar și atunci când șoferii fac greșeli, consecințele pot fi reduse la minimum și vieți pot fi salvate”, a explicat ea.
Kehaia a subliniat rețeaua de autostrăzi în expansiune a Greciei, dotată cu tehnologii și caracteristici de siguranță moderne, ca fiind unul dintre cele mai mari avantaje ale țării. Cu toate acestea, ea a subliniat că multe drumuri mai vechi necesită încă modernizare și a remarcat că zonele urbane rămân cea mai mare provocare, reprezentând aproximativ jumătate din totalul accidentelor mortale, multe dintre ele implicând motociclete.
Pentru a îmbunătăți siguranța, Grecia a instalat bariere mediane din beton pe autostrăzi și drumuri principale. Deși aceste bariere pot provoca daune semnificative vehiculelor în timpul coliziunilor, experții spun că împiedică eficient vehiculele să traverseze traficul din sens opus și salvează vieți.
Cele mai mari amenzi din Europa
Pe lângă îmbunătățirile infrastructurii, Grecia a introdus unele dintre cele mai dure sancțiuni rutiere din Europa. Șoferii prinși fără centură de siguranță riscă o amendă de 350 de euro și pierderea permisului de conducere timp de o lună. Depășirea limitei de viteză cu mai mult de 50 de kilometri pe oră atrage o amendă de 700 de euro și suspendarea permisului de conducere pentru două luni. Conducerea sub influența alcoolului poate duce la amenzi de până la mii de euro, alături de pedepse cu închisoarea.
Potrivit profesoarei Kehaia, viteza excesivă și consumul de alcool rămân principalele cauze ale accidentelor mortale.
„Sancțiuni stricte și activități extinse de supraveghere video, deoarece oamenii se tem de amenzi și pedepse”, a spus ea.
Apostolis Proios, secretarul general al Camerei Tehnice a filialei din Macedonia Centrală a Greciei, a declarat că investițiile majore ale țării într-o nouă rețea rutieră au îmbunătățit semnificativ siguranța.
„Cu mulți ani în urmă am avut o problemă serioasă de siguranță rutieră, dar construirea de autostrăzi moderne a fost una dintre cele mai mari îmbunătățiri”, a spus el.
Proios a subliniat că drumurile sigure implică mult mai mult decât asfalt de calitate. Ingineria rutieră modernă include drenaj adecvat, semnalizare clară, iluminare bună, lățimi adecvate ale benzilor de circulație, intersecții îmbunătățite, sisteme de gestionare a vitezei și accesibilitate pentru toți utilizatorii. El a adăugat că planificarea rutieră ar trebui să anticipeze nevoile traficului pe decenii în viitor, mai degrabă decât să se concentreze doar pe condițiile actuale.
Menținerea infrastructurii existente este la fel de importantă, a spus el. Barierele de siguranță trebuie înlocuite pe măsură ce standardele evoluează, vizibilitatea trebuie îmbunătățită, intersecțiile trebuie reproiectate, iar orașele ar trebui să continue extinderea zonelor pietonale și a benzilor dedicate, acolo unde este cazul.
Ambii experți au fost de acord că infrastructura singură nu poate elimina decesele. Comportamentul șoferilor rămâne factorul decisiv.
„Grecii iubesc viteza și nu le plac regulile”, a spus Proios. „Trebuie ca oamenii să înțeleagă că schimbarea comportamentului lor este esențială, deoarece viața este prețioasă.”
Statisticile actuale arată că Suedia rămâne liderul european în aplicarea strategiei Vision Zero, în timp ce Grecia, Bulgaria și România se confruntă încă cu provocări considerabile înainte de a atinge niveluri similare de siguranță rutieră.
România stă prost la siguranță rutieră
Datele statistice arată că și în 2026 foarte multe dintre „Drumurile morții” străbat România. Suntem pe locul 2 în UE și pe 3 în Europa la numărul de morți în accidente rutiere, chiar dacă „bilanțul negru” s-a îmbunătățit față de 2015, pe fondul investițiilor în autostrăzi.
În 2025, Serbia avea cele mai mortale drumuri din Europa și România, cele mai mortale drumuri din Uniunea Europeană, cu 78 și, respectiv, 77 de morți la un milion de locuitori. Iar Bulgaria, cu 74 de morți în accidente rutiere la un milion de locuitori, ocupa locul 3. De precizat că media europeană de victime este de 44 la un milion de locuitori.
În prima jumătate a anului 2026, situația „Drumurilor morții” din Europa s-a mai schimbat, însă, puțin.
Serbia are în continuare cele mai mortale drumuri din Europa. Cu un total de 488 de decese rutiere înregistrate în perioada de studiu din 2026, Serbia înregistrează 74 de decese rutiere la un milion de locuitori.
Bulgaria ocupă locul 2 în Europa și locul 1 în UE, în 2026, în ceea ce privește morții în accidente rutiere, cu 71 de decese la un milion de locuitori. Deși țara a urcat cu un loc față de clasamentul anterior, cifrele mortalității rutiere sunt, de asemenea, ușor mai mici în comparație cu anul precedent. Față de 2015, mortalitatea rutieră în Bulgaria a scăzut cu 36%.
În 2025, România s-a clasat pe locul 1 în UE și pe locul 2 pe „Bătrânul continent”, cu 77 de decese rutiere la un milion de locuitori. Față de 2015, mortalitatea rutieră în România a scăzut cu 32%.
Cea mai scăzută rata de deces în accidente se înregistrează în Suedia (20), Malta (21) și Danemarca (24).
