Managerul unităţii medicale, dr. Lucian Eva, spune că au fost nevoiţi, la nivel de spital, să se adapteze în ultimii ani ca să realizeze şi astfel de proceduri asupra copiilor, nu doar a adulţilor, în contextul în care la nivel naţional sunt foarte puţine spitale care operează micuţii cu probleme neurochirurgicale. Care ar putea fi cauza?
Creştere mare a numărului copiilor operaţi pe creier la Iași: „A trebuit să ne specializăm”.
„Nu suntem specialişti pe neurochirurgie pediatrică, dar, având în vedere experienţa noastră cu adulţii, a crescut şi adresabilitatea.
Neurochirurgia pediatrică în România este deficitară. În Moldova avem o singur departament de neurochirurgie, la Spitalul de Copii, care asigură o mică parte din patologia craniocerebrală şi vertebrală.
În România sunt câteva centre la Bucureşti, şi unele mai firave în Cluj şi Târgu Mureş. E o specializare deficitară şi a fost o preocupare pentru noi, ca spital, să putem oferi această alternativă”, a explicat dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie, pentru „Ziarul de Iaşi”.
Cel mai mare risc: sângele foarte puţin al micuţilor
Managerul spune că, deşi adresabilitatea spitalului a crescut, nu se remarcă în special şi o creştere a incidenţei cazurilor de tumoră la copii cu vârste foarte mici.
Pur şi simplu vin mai mulţi la Iaşi: studiile arată în continuare că incidenţa tumorilor este de 3,7 cazuri la 100.000 de locuitori. Iar tipologia operaţiilor pe creier la copii este fundamental diferită faţă de cea de la adulţi, spune dr. Lucian Eva.
Chiar dacă principiul este acelaşi, la copii există riscuri suplimentare date de fragilitatea corpului, lipsa de dezvoltare a acestuia şi chiar şi de cantitatea de sânge.
„În general, la copilul mic, cu vârsta între 0 şi 1 an, atunci când este operat, trebuie să ţii cont de un lucru fundamental: volumul sângelui circulant este de maximum 15% din masa corporală.
Un copil de 10 kilograme, deja la un an, are maximum 1,5 litri de sânge. Trebuie să fii extrem de atent la pierderea de sânge.
Apoi, e zona de anestezie şi ATI, sunt sonde speciale, trebuie un anumit mod de ventilaţie. Din fericire, majoritatea copiilor care s-au adresat la noi am reuşit să îi rezolvăm în condiţii foarte bune”, a mai declarat managerul.
În momentul în care au început să apară astfel de cazuri, în urmă cu poate şi mai bine de zece ani, spitalul şi-a reglat politica de achiziţii publice. Atunci când a cumpărat aparatură modernă, de endoscopie, pentru blocul operator, necesară la proceduri complexe, a cumpărat şi kiturile sau instrumentarul complementar pentru a se realiza şi procedurile la copii.
Toţi neurochirurgii ştiu să facă procedurile elementare la copii
O altă componentă a ţinut de pregătirea personalului: aproape toţi neurochirurgii de la unitatea medicală au făcut specializări astfel încât să poată efectua anumite proceduri considerate de bază şi în cazul copiilor.
Mai mult, specialiştii din echipa medicală, din domeniile conexe, precum imagistica, au fost nevoiţi să facă cursuri de specializare pentru a interpreta corespunzător rezultatele unui RMN sau a unui computer tomograf.
„Avem sisteme de endoscopie cu instrumentar pentru copii, putem practica ventriculostomie endoscopică, creăm o zonă alternativă de curgere, prin corp, a lichidului care se acumulează la baza creierului în cazul hidrocefaliilor.
Facem asta în cazuri selectate, documentate, dar sunt multe astfel de intervenţii realizate la nivelul spitalului. Am transformat această tehnică într-o rutină şi toţi medicii angajaţi au obligaţia de a o cunoaşte şi de a o aplica, este protocolul spitalului.
E relativ simplă pentru un neurochirurg această procedură şi dă rezultate mult mai bune decât alternativa, când trebuie o operaţie deschisă”, a mai punctat dr. Lucian Eva.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
