Concret, dacă din prețul unui pachet de țigări 15 lei merg la stat și 5 lei la companiile de tutun și distribuitorii lor, în cazul noilor produse din tutun raportul este invers. Adică, doar 5 lei merg la stat și restul la companiile producătoare. Cu fiecare pachet de noi produse din tutun vândut în locul unui pachet de țigări normal, bugetul de stat pierde circa 10 lei. Iar doar în primele nouă luni ale lui 2020, s-au vândut circa 30 de milioane de pachete de produse din tutun pentru încălzit.
Facând un calcul simplu, asta înseamnă venituri suplimentare de 300 de milioane de lei pentru producătorii de tutun și încasări mai mici cu 300 de milioane de lei pentru stat. Extrapolând, la nivelul unui an sunt încasați cu 400 de milioane de lei mai puțin din cauza diferenței de taxare.
Ce ar putea face statul cu cele peste 80 mil. € pierdute prin neaccizarea corectă a noilor tipuri de țigări? Iată câteva idei identificate de Newsweek România în contextul actual al crizei pandemiei de COVID-19:
- Comisia Europeană a aprobat, în iunie 2020, alocării unei sume de 47 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, pentru construirea și dotarea Spitalului Regional de Urgență din Cluj. Viitorul spital va avea 850 de paturi și va fi dotat cu aparatură medical performantă, care să asigure o calitate mai bună a serviciilor de urgență. Prin urmare, din zecile de milioane de euro pierdute într-un singur an de stat prin neaccizarea corectă a noilor tipuri de țigări s-ar putea construit două astfel de spitale.
- Deși pandemia a mutat aproape integral școala în online, sute de mii de copii nu au acces la internet. La un preț mediu de 300 de euro pentru o tabletă bună cu abonament de date mobile, Guvernul ar putea cumpăra încă 280.000 de tablete, în afara celor deja achiziționate și distribuite.
- Cea mai ieftină autostradă construită în România, Timișoara – Arad, a avut un preț mediu per kilometru de 3,5 milioane de euro. Iar în Bulgaria autostrada Stara Zagora-Karnobat a costat 2,2 milioane de euro pe kilometru. Prin urmare, cele peste 80 de milioane de euro pierdute într-un singur an prin neaccizarea corectă a noilor tipuri de țigări ar ajunge pentru circa 30 de kilometri de autostrada.
Iar aceste pierderi vor crește, evident, pe măsură ce consumatorii continuă să înlocuiască țigaretele convenționale cu produsele din tutun încălzit. În prezent, cota de piață a produselor din tutun încălzit în România este de peste 3%. Dar în Grecia, de pildă, cota de piață a acestora a ajuns la 11%.
Potrivit specialiștilor, pentru fiecare punct procentual suplimentar la cota de piață a produselor din tutun încălzit, bugetul statului va pierde încă 96 de milioane de lei la nivelul veniturilor fiscale.
