"Potrivit postării, <imediat ce a fost exclus de la guvernare, presiunile au reînceput. Ca să ajungă în plenul Senatului, legea trimisă la reexaminare are nevoie de un ultim raport de la Comisia economică>.
Noi, la CCIR, așteptăm raportul de la Comisia economică, încă din 20 aprilie 2021 și mai apoi, din 17 iunie 2021, așa cum au fost acestea stabilite și precizate pe pagina de internet a proiectului de la Senat.
Mai știm, tot de pe pagina Senatului, că în luna septembrie a.c. ar fi trebuit să aibă loc o videoconferință cu reprezentanții Comisiei Europene (CE), la solicitarea Președintelui Senatului, reprezentant al aceleiași formațiuni politice. Dacă și când a avut loc nu știm, pentru că pagina-sursă nu spune nimic.
De asemenea, nu știm de ce același Președinte al Senatului a solicitat ajutorul Comisiei, și nu știm nici dacă în această calitate de înalt demnitar al României, ar fi putut face un asemenea demers, date fiind, pe de o parte, existența unei plângeri contra proiectului adresată CE de către o companie privată și, pe de altă parte, poziționarea fermă și constantă a înaltului demnitar contra proiectului de lege.
Așa cum am mai afirmat, în același context, tot față de postări ale reprezentanților aceleiași formațiuni politice, noi, la CCIR, considerăm că în exercitarea mandatului încredințat, un parlamentar nu poate fi decât în serviciul poporului și nu aparținând unui grup de interese, cu atât mai mult cu cât acesta, pe lângă a conduce și reprezenta Senatul, poate asigura și interimatul funcției de Președinte al României, conform art. 97 din Constituție.
Dacă, așa cum spune postarea la care ne referim, <se vrea forțarea din nou a votului pentru legea Romexpo> înseamnă că cineva știe rezultatul discuției cu CE? Și dacă da, unde este transparența invocată și de ce nu e făcut public?
Va întocmi, în sfârșit, Comisia economică raportul mult cerut de Plenul Senatului ? Cine reprezintă interesele poporului și cine ale unui grup de interese ?
Cu toate aceste incertitudini, câteva lucruri sunt certe:
Proiectul de lege adoptat inițial de Parlament, a trecut în integralitate testul constituționalității, <finalitatea legii constând în valorificarea în condiții optime a bunurilor proprietate privată a statului, prin dezvoltarea unor proiecte social-economice, ale căror implicații imprimă o direcție de politică economică a statului pe care legiuitorul o consideră adecvată>, potrivit Curții Constituționale.
Totodată, potrivit inclusiv, cererii de reexaminare a Președintelui României, <rămâne în sarcina legiuitorului obligația ca, în momentul în care stabilește că transferul de proprietate supus discuției reprezintă o direcție de dezvoltare socio-economică adecvată, să reglementeze prin lege și un mecanism juridic de natură să ofere garanții suficiente cu privire la rezultatele urmărite>.
Noi, la CCIR, știm că legiuitorul, Parlamentul, va avea obiectivitatea și responsabilitatea de a acționa, potrivit interesului public, în beneficiul statului și al românilor.", arată CCIR într-un comunicat.
