Ministerul Mediului are opt stații care verifică la zi calitatea aerului în București și Ilfov. Acestea măsoară în mod continuu dioxidul de sulf, monoxidul de carbon, ozonul, benzenul, dar și particulele în suspensie PM10 și PM 2.5.
O dată pe an, datele sunt trimise la Comisia Europeană, care le evaluează. În cazul în care valorile depăşesc limitele maxime admise, specialiştii străini ne avertizează că trebuie să luăm urgent măsuri. Asta s-a întâmplat în cazul Bucureștiului încă din 2009. Atunci, oficialii europeni ne-au atras atenţia că avem o problemă serioasă în ceea ce privește poluarea. Măsurile luate nu au fost suficiente şi aşa am ajuns ca în 2018, nivelul celui mai nociv poluant să fie peste limita admisă timp de 70 de zile, dublu faţă de cât ar accepta Comisia Europeană.
Cazul poluării din capitala României a ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de unde așteptăm verdictul. Bucureștiul riscă amenzi de până la 400.000 de euro pe zi.
Însă realitatea ar putea fi și mai sumbră, pentru că unele stații au probleme tehnice şi nu măsoară constant calitatea aerului. Oficialii europeni cunosc și această situație.
„Avem puncte insuficiente de măsurare, nu doar pentru PM10, ci și pentru benzen, monoxid de carbon sau ozon. Am luat în considerare scrisoarea Comisiei, s-au făcut demersuri pentru a se suplimenta numărul de puncte de monitorizare la nivel național, iar în ceea ce privește Bucureștiul, vor fi încă 3 puncte de măsurare”, precizează Dorina Mocanu de la Direcția Generală evaluare impact și control al poluării, potrivit Digi24.
Datele oficiale conturează un tablou negru. Dacă ne uităm însă la ce înregistrează stațiile independente de măsurare a poluării, situaţia este critică în Bucureşti. Din toamna lui 2018, reţeaua Airly verifică în timp real calitatea aerului cu ajutorul celor 20 de senzori amplasaţi în puncte-cheie din capitală.
