Într-un raport de audit al Curții de Conturi Europene sunt tratate opt mari proiecte de infrastructură de pe Continent, finanțate cu fonduri europene nerambursabile și analizează dacă Comisia Europeană s-a asigurat că proiectele co-finanțate de UE sunt bine planificate și eficient implementate.
Pentru România, echipa de auditori a constata că finalizarea completă a autostrăzii A1 sunt întârziere de aproape opt ani și că sunt puține șanse ca întreg proiectul să fie gata până în 2030.
„De asemenea, am observat cazuri de birocrație ridicată care împiedică implementarea eficientă. De exemplu, în România, autostrada A1 de 582 km lungime este planificată și implementată sub forma unui număr mare de proiecte mici. Autorizațiile trebuie obținute pentru fiecare din aceste loturi. Am calculat că este necesară o autorizație de construcție la fiecare 7 km de autostradă și o autorizație de mediu la fiecare 26 km”, se arată în Raport.
În replică, în cadrul raportului, Comisia Europeană susține că „loturile licitate ale secțiunilor de autostradă sunt proporționale cu capacitățile marilor constructori europeni. Comisia consideră că împărțirea proiectelor în loturi poate contribui uneori la livrarea proiectului în timp util, de exemplu atunci când o autorizație lipsește de pe o secțiune și lucrările pot deja începe pe o altă secțiune”.
Mai departe, auditorii susțin că au găsit mai multe cazuri de probleme și decizii ineficiente. Un astfel de exemplu dat în Raport este conexiunea A1 Lugoj - Deva Lot 4 cu A1 Deva - Orăștie care fusese deschisă încă din 2012.
„ (...) între Lugoj și Deva, o porțiune completă a autostrăzii A1, co-finanțată cu 12,4 milioane de euro din bani UE, nu este utilizată în prezent. În apropiere de Deva, două tronsoane de drum, construite într-un interval de doar șapte ani între ele, au fost conectate greșit. Drept urmare, au trebuit demolați 800 de metri de autostradă deja construită pentru a reconstrui corect conexiunea. În plus față de partea care trebuia reconstruită (estimată la 3,2 milioane euro de cofinanțare a UE), lucrările de demolare au costat 0,9 milioane euro, din care UE a cofinanțat 0,5 milioane euro. 3.7 milioane de euro din banii UE cheltuiți în acest fel pot fi considerați irosiți”, susțin autorii raportului.
Raportul Curții de Conturi abordează și problema întârzierilor pe majoritatea proiectelor analizate și concluzionează că în cazul României, nefinalizarea la timp a autostrăzii A1 are consecințe foarte grave: de la vieți pierdute în accidente rutiere, la sume fabuloase de bani europeni nefolosiți la timp.
„Acestea au consecințe de anvergură, precum blocaje de trafic, blocaje și siguranță rutieră redusă de-a lungul autostrăzii A1 pe drumul românesc, unde numărul de accidente și victime este mult mai mare decât media națională”, se arată în raport care mai precizează că traficul care va folosi în viitor autostrada A1 din România este în prezent obligat să utilizeze drumuri naționale cu două benzi.
