"În contextul actual, asistăm la tot mai multe apariţii în mass-media ale unor cadre medicale aflate în prima linie de luptă cu noul coronavirus care arată public o serie de lipsuri şi disfuncţionalităţi cu care se confruntă fiecare la locul său de (...) sub aspectul siguranţei şi securităţii în muncă, cele mai importante par problemele somatice, dar în aceeaşi măsură şi problemele psiho-emoţionale (...) pot genera stări de incapacitate profesională pe diferite perioade sau, mai grav, ireversibile. (...)
Stabilirea unor obiective adecvate pentru intervenţia în criza psihologică, generată de acţiunea unor evenimente cu potenţial traumatic, în situaţii de urgenţă, trebuie să se bazeze pe o formulare realistă a ceea ce înseamnă intervenţia în criză", se arată în solicitarea postată, marţi, pe site-ul instituției, scrie Agerpres.
În opinia Avocatului Poporului, o soluţie pentru gestionarea corespunzătoare a unor astfel de situaţii ar fi aceea ca personalul medico-sanitar şi auxiliar din unităţile sanitare al căror management se asigură de către cadre medico-militare, aflate în prima linie de luptă cu această pandemie, să fie luat în evidenţa unui psiholog clinician şi în funcţie de nevoile identificate sau la cerere să beneficieze de asistenţă şi suport de specialitate. Formele de intervenţie psihologică pot fi acordate faţă în faţă sau prin intermediul aplicaţiilor online.
"Abordarea propusă de noi poate veni în sprijinul acestui tip de management, printr-o facilitare şi armonizare mai rapide, a comunicării dintre conducerea militară şi personalul medico-sanitar civil, dar şi dintre managementul respectiv şi populaţia şi instituţiile din comunitatea în care se află unitatea sanitară", menţionează sursa citată.
Avocatul Poporului a identificat ca resursă umană pentru implementarea acestui proiect existenţa specialiştilor necesari la câteva instituţii.
"Există sau ar trebui să existe psihologi clinicieni la nivelul unităţilor sanitare respective. De asemenea, astfel de specialişti există la nivelul unităţilor militare din zonele respective, atât a celor care aparţin de MApN, cât şi a celor de la MAI", precizează Avocatul Poporului.
Potrivit sursei citate, de asemenea, în cadrul MApN, există o structură numită Centrul naţional militar de psihologie şi sănătate comportamentală cu cele două componente ale sale - Serviciul analiză socio-comportamentală şi Serviciul psihologie clinică şi operaţională cu secţii teritoriale, care, în actuala conjunctură, la cerere, pot asigura suport şi asistenţă calificată angajaţilor din sistemul de sănătate, din marile spitale, fie online, fie faţă în faţă.
Avocatul Poporului este de părere că pentru personalul serviciilor de ambulanţă furnizarea asistenţei psihologice în situaţia lor actuală (sub comanda IGSU) se poate face de către specialistul/specialiştii de la nivelul Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă.
În opinia Avocatului Poporului, asistenţa psihologică acordată personalului medical şi auxiliar, precum şi gestionarea acestor situaţii de către specialiştii unor structuri dedicate, la modul profesionist, organizat, ar îmbunătăţi percepţia beneficiarilor, dar şi a publicului larg asupra tipului de abordare şi de gestionare a situaţiei şi ar avea un efect pozitiv şi asupra celor care urmează "să intre în luptă" în fazele următoare.
"Desigur, este foarte importantă şi contribuţia psihologilor şi a psihoterapeuţilor voluntari, însă pentru o mai bună gestionare a resurselor, aceştia ar trebui să fie într-o evidenţă a unităţii sanitare la care doresc să furnizeze servicii şi să li se repartizeze cazuri, în funcţie de competenţele pe care le au", a adăugat sursa citată.
