Dar mai ales, cu mai multă claritate conceptuală și analitică.
Părțile în discuția publică (și subliniez aici in discuția publică, nu scandal public) ar trebui înainte de toate să se focalizeze și să clarifice despre ce este vorba in această discuție.
Pentru că dacă în calitatea noastră de public avizat, facem un pas în spate și încercăm să înțelegem despre ce e vorba în focul și fumul și agitația actuale, realizăm că nu mai este deloc clar ce se află în dispută.
Avem acum o evoluție în direcția unui fel de scandal în care se strigă, se gesticulează, se face apel la una și la alta, se autovictimizează, se aruncă acuze generale în care o parte o atacă pe cealaltă cu argumente ad hominem, se politizează, se personalizează samd.
Și în toate astea, în mod paradoxal, în numele a ceva legat de “știință” și “lumea academică”.
Dar la o privire atentă, nici măcar nu este clar ce este de fapt în discuție:
(a) o miscare politică,
(b) o ideologie;
(c) un program academic,
(d) o disciplină în interiorul unui program academic
(e) o temă în interiorul unei discipline sau
(f) o teorie specifică în interiorul unei discipline sau program de cercetare.
Evident că toate cele de mai sus pot să fie dezbătute.
Problema însă este că nu pot fi dezbătute toate odată, în același timp.
Și mai mult, nu pot să fie amestecate cu tot felul de alte chestiuni colaterale, de natură contextuală, personală, instituțională, politică și așa mai departe.
Ar trebui să le luăm pe rând.
Altfel, o astfel de dezbatere în care toate se amestecă cu toate, nu ar duce absolut nicăieri. Nu ar face decât să confuzeze și mai tare lucrurile și publicul.
Și e păcat. Mai ales că există o soluție clasică, tradițională.
E vorba despre soluția academică de a rezolva această controversă.
Această soluție presupune identificarea temei/tezei/teoriei în discuție, articularea ei cu claritate, apoi identificarea problemei care generează controverse relativ la această temă.
Dupa care are loc analiza și clarificarea acestei probleme, folosind abordările pe care le asociem cu gândirea științifică – argumente bazate pe logică și date empirice.
Este de fapt ceea ce sș sugerez pentru a calma și de-escala această situație și pentru a aduce dezbaterea pe o cale rațională și care să reprezinte o contribuție reală la clarificarea problemei în opinia publică.
În acest sens, impresia mea este că inițial era destul de bine și clar articulat punctul de plecare.
Poate mă înșel (și aici rog să fiu corectat pentru că aceasta este modalitatea prin care funcționează abordarea academică, anume prin ajustarea și calibrarea tezelor, fără supărare și cu onestitate reciprocă) așadar, poate mă înșel, dar impresia mea este că în discuție este următoarea chestiune: „teoria sau opinia identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași”.
Așa este ea formulată în amendamentul la lege.
Mai departe, pentru precizarea suplimentară, mă folosesc de interpretarea de mai jos dată celor de mai sus, așa cum este formulată de d-l Daniel Funeriu: E vorba despre „ideea că dacă te-ai născut băiat s-ar putea să fii în sufletul tău fată și viceversa”. E vorba despre “posibilitatea ca cineva să spună copiilor la școală: nu contează cu ce sex te-ai născut, întreabă-te dacă nu cumva în sufletul tău te simți de sex opus”.
