Ar fi trebuit să fie divorțată, dar, în realitate, Magda Catone, în vârstă de 65 de ani, este văduva lui Șerban Ionescu. Actrița a explicat recent de ce stau lucrurile astfel, deși ar fi trebuit să divorțeze, cu ani în urmă.
S-au iubit, iar apoi au decis să divorțeze
Au trecut mai bine de zece ani de la moartea celebrului actor Șerban Ionescu. Iar în toată această perioadă, cea care i-a fost soție, Magda Catone, a încercat să îi ducă numele mai departe cât a putut de mult. Cei doi au împreună şi un băiat, pe Carol, în vârstă de 26 de ani.
Citește și: Destinul actriței după care lumea întorcea capul. Așteptată 30 ani, marea iubire moare în accident
Șerban Ionescu și Magda Catone s-au căsătorit în anul 1983, apropiindu-se prin prisma pasiunii lor comune, teatrul. Băiatul lor, Carol, s-a născut în 1997 și el este cel care o împlinește în prezent pe actriță.
Marele actor s-a stins din viață pe 21 noiembrie 2012, la vârsta de 62 de ani. În august 2012, Şerban Ionescu fusese diagnosticat cu borelioză (o boală gravă provocată de înţepătura unei căpuşe), însă în Germania, unde fusese pentru multe tratamente, primise diagnosticul de scleroză amiotrofică.
Avocatul actorului a declarat atunci că era vorba despre o boală incurabilă. „A fost la patru clinici în Germania și a fost diagnosticat cu scleroză amiotrofică. Boala este incurabilă, nu exista un tratament”, spunea, la vremea aceea, avocatul Cătălin Dancu, citat de Știrile PRO TV.
Au vrut să divorțeze, dar nu au mai făcut-o
Ar fi trebuit să fie divorțată, dar, în realitate, Magda Catone, în vârstă de 65 de ani, este văduva lui Șerban Ionescu. Actrița a explicat recent de ce stau lucrurile astfel, deși ar fi trebuit să divorțeze, cu ani în urmă.
Una dintre întrebările adresate în emisiunea lui Denise Rifai, de la Kanal D, a făcut referire la relația ei longevivă cu actorul Șerban Ionescu. Denise Rifai i-a adresat o întrebare cu privire la adevăratul motiv pentru care Magda Catone și-ar fi dorit divorțul de Șerban Ionescu. Iată care este răspunsul la întrebarea roșie ,,De ce ați vrut să divorțați de Șerban Ionescu?”.
„Am încercat să îmi păstrez căsnicia și atunci am zis că trebuie un duș rece, ceva care să-l lămurească că ceea ce face nu e potrivit cu calitatea lui de soț iubitor, că accidentele pe care le trăiește și se răsfrâng asupra liniștii familiei trebuie eliminate. Atunci am decis să divorțez.
Îl fac să se cutremure din temelie, asta am încercat să fac.
După aia, povestea s-a nuanțat, probabil că lucrurile nu au primit totdeauna aceeași monedă – pleci la luptă și nu știi cum și ce, vorbim acum în termeni de duritate, nu știi ce armament să folosești. Și așa am plecat eu, ca într-o aplicație, nu m-am gândit la o finalitate în care despărțirea noastră să fie clară, definitivă.
Am vrut să fac o buclă, cum se numește, și să îi pun oglinda în față și examenul ăsta de conștiință să îl zdruncine și să îl facă să fie cine a fost până atunci.”, a răspuns Magda Catone, conform Kanal D.
Ce a spus Oana Pellea la moartea lui Șerban Ionescu
Actriţa Oana Pellea a scris, pe pagina sa de Facebook, că, pentru ea, Şerban Ionescu rămâne Pelicanu’, studentul cu zâmbet timid, talentat „şi iubit de profesorul lui, Amza“.
„Pentru mine o să rămână Pelicanu’… studentul cu zâmbet timid, înalt şi ca un argint viu, talentat si iubit de profesorul lui, Amza, ce ne venea în casă, cu respect şi iubire. Mi-a fost şi o să-mi fie drag. Dumnezeu să te odihnească, Şerban Ionescu!“, scrie Oana Pellea, transmiţând condoleanţe familiei actorului.
Ionescu în teatru și film
A jucat apoi la Teatrul Odeon, între 1992-2002, în piesele "Comedii de Cehov" după A.P. Cehov, "Richard al III-lea" de W. Shakespeare (regia Mihai Măniuţiu), "Demonul meschin" de Feodor Sologub (regia Adrian Giurgea), "La ţigănci" după Mircea Eliade (regia Alexander Hausvater), "Platonov" de A.P. Cehov (regia Gelu Colceag), "Lulu" de Frank Wedekind (regia Dragoş Galgoţiu), "Fraţii" de Sebastian Barry (regia Alexandru Dabija), "Saragosa 666 zile" de Jan Potocki (dramatizare şi regia Alexandru Dabija), "Cartofi prăjiţi cu orice" de Arnold Wesker (regia Alice Barb).
Citește și: Papadopol a divorțat după 12 ani pentru o colegă: „Nu sunt fericit”. De ce l-a iertat fosta soție
Din 2002 a jucat pe scena Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti, în piesele: "Crimă pentru pământ" după Dinu Săraru (dramatizarea şi regia Grigore Gonţa, 2002), "Revizorul" de N.V. Gogol, Serghei Cerkasski (2002), "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale (regia Grigore Gonţa, 2003), "Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea (regia Dan Piţa, 2004), "Gândirea" de Leonid Andreev (regia Felix Alexa, 2005), "Inimă de câine" de Mihail Bulgakov (regia Yuriy Kordonskiy, 2005), "Comedie roşie" de Constantin Turturică (regia Alexandru Tocilescu, 2006), "Eduard al III-lea" de W. Shakespeare (regia Alexandru Tocilescu, 2008), "Molto, gran' impressione" de Romulus Vulpescu (regia Dan Tudor, 2009), "Livada de vişini" de A.P. Cehov (regia Felix Alexa, 2010), "Dineu cu proşti" de Francis Veber (regia Ion Caramitru, 2010).
