1. Cartușul de Kent. Sau cel de BT. Te scotea din încurcătură, să zicem, atunci când erai prins de poliție cu mașina în trafic și încălcai legislația. Cartușul te ajuta să cumperi pe sub mână carne sau Pepsi de exemplu.
2. Rația de portocale și de banane. Mulți părinți căutau să facă rost prin pile de unu, două kilogramne de fructe exotice pentru ca cei mici să simtă că vine Moș Crăciun. Sau Moș Gerilă, cum era pe atunci.
3. Program TV de două ore. Apoi, a mai apărut o oră, dar care era la fel de imposibil de privit, fiind vorba de emisiuni în care familia Ceaușescu era slăvită. Sâmbăta și duminica, se difuza, la prânz, un program de varietăți drastic controlat, unde copii beneficiau de 10 minute desene animate.
4. Circulația alternativă duminica. Înainte de Revoluție, o mașină costa nu mai puțin de 70.000 de lei, o sumă uriașă. Pentru că benzina era din ce în ce mai greu de procurat, Ceaușescu a decis ca mașinile să circule alternativ. Cele care aveau ultima cifră a numărului de înmatriculare cu soţ circulau o duminică, cele cu cifră impară la final mergeau cealaltă duminică.
5. Cartela de pâine. Raționalizarea hranei a fost o măsură apărută pe fondul accentuării sărăciei în anii ’80. O familie de trei persoane avea dreptul la mai puțin de o pâine pe zi.
6. La un produs cumpărat mai plătești încă unul. Cafeaua trebuia să o cumperi la pachet cu ghearele de pui pe care nu le puteai folosi la nimic. O carte (scriitori clasdici) se putea achiziționa doar dacă mai plăteai pentru una, de obicei de propagandă, pe care, altfel, nu ai fi dat niciodată bani.
7. Campionatul Mondial văzut la vecini. Sudul ţării avea antene special făcute pentru a se uita la sârbi și bulgari. În Ardeal, dată fiind distanța mare față de graniță, localnicii se urcau pe dealuri pentru a prinde, cu ajutorul unor antene gigant, programele sârbești și ungurești pentru a vedea meciuri internaționale de fotbal.
8. Muncile agricole făcute de copii. Pe 15 septembrie nu începeau cu adevărat orele de școală. Cei din școala generală erau obligați să adune măceșe și fructe de pădure, iar elevii de liceu mergeau la muncile câmpului.
Citește și: Adulat de spectatori, Ovidiu Iuliu Moldovan a murit singur și în uitare. Marele regret al actorului
9. Manifestațiile de pe stadioane. La vizitele din teritoriu, perfecționismul era atât de ridicat încât un individ îl juca pe Nicolae Ceaușescu coborând din elicopter. I se dădea onorul, oamenii din tribune aplaudau, scandau etc. Pentru 23 august se repeta săptămâni în șir.
10. Umflarea producției. Dacă producţia la hectar raportată de prim-secretarii de judeţe la centru ar fi fost adevărată, ar fi trebuit ca România să încorporeze teritorii din alte state. Realitatea de pe câmp era mult mai tristă. Din păcate, obsesia lui Ceaușescu de a da totul la export a dus la penurie în țară.
11. Apartamentele de tip “cutie de chibrituri” în loc de case. Uniformizarea în comunism trebuia să fie și la nivel locativ. Casele au fost demolate și în locul lor au fost înălțate blocuri uriașe, gri, adevărate dormitoare suprapuse, înghesuite, în care îți puteai auzi vecinul când sforăia ori trăgea apa.
12. Întreruperea curentului. În localitățile mici de provincie, curentul s elua după un program bine stabiulit. De obicei, se tăia curentul între 19 și 21. Apoi se dădea o oră ca lumea să se poată pregăti de somn. Și, apoi, se lua iar.
13. Apa caldă raționalizată. În toate marile oraşe apa caldă şi căldura erau raţionalizate. Pentru cinci minute în plus trebuia să te rogi la doamna de la „centrală”. Altfel, urma să încălzeşti nişte oale uriaşe la bucătărie, pe care orice gospodar de la bloc le avea în dotare.
14. Nimeni nu rămâne repetent. Oficial, în regimul comunist toți terminau 10 clase, nu era voie să existe analfabeți, iar corijența era interzisă. Promovabilitatea trebuia să fie de 100%.
15. Imposibilitatea de a călători. Cel mult puteai merge, după intervenții, în URSS, Bulgaria sau RDG. De aceea, exista un masiv turism de interior. Și astăzi multă lume privește cu nostalgie la vacanțele de altădată de la Eforie, Felix sau Herculane.
