Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie), Așezarea Sfântului Veșmânt al Maicii Domnului (2 iulie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Așezarea în raclă a brâului Maicii Domnului (31 august), sunt cele șase mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
Fiecare dintre acestea are o însemnătate aparte. Românii respectă o serie de tradiții legate de fiecare dintre acestea.
Toate sărbătorile legate de Sfânta Maria. Românii care respectă tradițiile au noroc mereu
Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) este la începutul anului bisericesc - acesta începe la 1 septembrie. Românii respectă mai multe tradiții în legătură cu această sărbătoare.
Potrivit tradiţiei populare, în toată țara, în ziua praznicului se deschide sezonul nunţilor şi botezurilor. Până în Postul Crăciunului, la aceste petreceri legate de cele mai îndrăgite evenimente din viaţa de familie, în toate comunităţile locale răsună urările tradiţionale: „Să vă trăiască!” şi „Casă de Piatră!”
Citește și: Când urăm ”La mulți ani” celor care poartă numele Sfintei Maria: pe 15 august sau 8 septembrie?
În ziua praznicului, creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, credincioșii împart aceste ofrande binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor : spor, armonie şi sănătate.
Citește și: Ce să faci în ziua de Sfânta Maria Mică să îți meargă bine. Românii sărbătoresc pe 8 septembrie
În tradiţia populară, Naşterea Maicii Domnului reprezintă hotarul dintre vară şi toamnă. Se spune că în această zi, unele păsări cum sunt rândunelele, zboară spre locuri mai calde, iar insectele încep să se ascundă în pământ.
Se spune că începând cu această zi se culeg viile, unele fructe şi plante medicinale, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se recoltează culturile de câmp şi se fac semănăturile de toamnă.
Citește și: Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima sărbătoare din postul Crăciunului. E dezlegare la pește
Pe 21 noiembrie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, prima mare sărbătoare din postul Crăciunului. Pentru ca bucuria sărbatorii să nu fie umbrită de post, Biserica a rânduit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la pește.
Ziua în care oamenii nu au voie să se certe
Buna Vestire (25 martie) este una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Este prima sărbătoare confirmată în documente dintre sărbătorile Maicii Domnului. Așa cum îi spune și numele, este o sărbătoare a bucuriei, ziua în care se primește o veste minunată: Fecioara Maria este anunțată de către Arhanghelul Gabriel că va concepe şi va deveni mama lui Iisus din Nazaret.
Tradiţia spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat. Străbunii credeau că cine se ceartă în această zi va avea necazuri tot anul.
Biserica Ortodoxă, în ziua de 2 iulie, face pomenirea așezării veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne. Sfântul Veșmânt al Maicii Domnului (Esthitos în greacă) este diferit de Brâul Maicii Domnului, a cărui prăznuire are loc pe 31 august.
Potrivit tradiției, vesmântul Maicii Domnului se află în prezent în Georgia. Un muzeu de istorie din localiatea Zugdidi păstrează multe din obiectele de cult și odoarele de mult preț confiscate din bisericile și mănăstirile georgiene,
în timpul dominației sovietice, între 1923 și 1936. Printre aceste obiecte se află veșmântul Maicii Domnului, adus aici din Mănăstirea Adormirii Maicii Domnului din Chobi (în apropiere de Zugdidi), conform crestinortodox.ro.
Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului este una dintre cele mai mari sărbători ale românilor și este prăznuită în fiecare an pe 15 august.
Cum se întâmplă cu mai toate sărbătorile religioase, și sărbătoarea Sfintei Marii aduce cu ea o serie de obiceiuri, tradiții și superstiții.
Citește și: Sfânta Maria Mare 2023. Ce fac românii pentru a le aduce noroc. Este total interzis să aprinzi focul
De Sfânta maria Mare, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor.
De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile acestora vor fi protejate de boli şi de necazuri.
Citește și: Semnificația Brâului Maicii Domnului, sărbătorit pe 31 august de români. Tradiții și credințe
Pe 31 august este una dintre cele mai mari sărbători ale românilor. Este vorba despre Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului. Se spune că acesta este țesut de însăşi Fecioara Maria din păr de cămilă.
Tatăl și Mama Sfintei Fecioare i-au promis lui Dumnezeu că dacă le va da un copil îl vor închina lui.
Citește și: Ce să faci în ziua de Sfânta Maria Mică să îți meargă bine. Românii sărbătoresc pe 8 septembrie
La o vârstă fragedă, părinții ei Ioachim și Ana au dus-o pe Măria la Templu unde a rămas până la vârsta de 14-15 ani. Acest eveniment este sărbătorit la 21 nov. ca Intrarea Maicii Domnului în Biserică.
