Te pișcă țânțarii când stai pe terasă? Iată ce plante să pui în grădină, ca să-i alungi

Specialiștii consideră că cea mai eficientă metodă de combatere a țânțarilor este întreruperea ciclului lor de viață. Acest lucru presupune eliminarea constantă a recipientelor în care se acumulează apă, schimbarea frecventă a apei din băile pentru păsări și utilizarea produselor de tip Mosquito Dunks în zonele umede care nu pot fi drenate cu ușurință.

Te pișcă țânțarii când stai pe terasă? Iată ce plante să pui în grădină, ca să-i alungi

Pentru persoanele care petrec timp pe verandă sau pe terasă, un ventilator poate reprezenta o soluție suplimentară. Curentul de aer creat de acesta poate ține la distanță țânțarii, care sunt insecte cu o capacitate redusă de zbor în condiții de vânt.

Pe lângă aceste măsuri, țânțarii sunt sensibili și la anumite mirosuri puternice. Numeroase spray-uri, creme sau șervețele repelente conțin substanțe derivate din plante cunoscute pentru proprietățile lor aromatice.

Plantele parfumate, un aliat împotriva insectelor

O strategie frecvent recomandată este cultivarea în grădină a unor plante cu frunze parfumate. Acestea pot fi zdrobite pentru a elibera uleiurile aromatice sau pot fi folosite, în anumite cazuri, ca repelente naturale aplicate pe piele.

Specialiștii atrag însă atenția că simpla prezență a acestor plante în grădină nu este întotdeauna suficientă pentru a alunga țânțarii. Efectul este de regulă mai puternic atunci când frunzele sunt frecate, zdrobite sau atunci când anumite crenguțe sunt aruncate pe grătar, eliberând un fum parfumat care poate ține insectele la distanță.

Multe dintre aceste plante au și alte utilizări practice, fiind apreciate atât pentru rolul lor ornamental, cât și pentru întrebuințările culinare sau aromatice.

Citește și: Planta care te scapă de țânțari. Trucuri pentru alungarea deranjantelor insecte

Busuiocul

Busuiocul este o plantă aromatică specifică sezonului cald, apreciată pentru frunzele sale parfumate și pentru capacitatea de a se dezvolta în condiții de temperaturi ridicate și umiditate. Este folosit pe scară largă în bucătăriile din întreaga lume și necesită expunere la soare și udare regulată.

Există numeroase varietăți de busuioc, însă busuiocul cu aromă de lămâie (O. x citriodorum) este recunoscut pentru parfumul său puternic și proaspăt, despre care se consideră că poate contribui la alungarea țânțarilor. Recoltarea regulată a frunzelor stimulează dezvoltarea plantei, care poate rezista până la apariția primului îngheț.

Citește și: Cum să scapi rapid de țânțari cu lămâie și cuișoare. Metoda prin care te poți odihni noaptea

Iarba mâței

Cunoscută și sub denumirea de iarba mâței, această plantă are frunze aromate de un verde intens și flori mici. Este o plantă rezistentă, care tolerează atât expunerea directă la soare, cât și semiumbra, necesitând udare moderată sau regulată.

Varietatea Nepeta cataria x Citriodora este considerată o alegere potrivită pentru combaterea țânțarilor datorită parfumului său citric, asemănător cu cel de lămâie. Frunzele sale aromate pot fi utilizate și în bucătărie.

Pentru că nu tolerează bine căldura excesivă și umiditatea ridicată, este recomandată cultivarea sa într-un sol bine drenat și într-o zonă care beneficiază de umbră ușoară în a doua parte a zilei.

Citește și: Dacă țânțarii te înnebunesc în fiecare noapte, tot ce ai nevoie este o găleată obișnuită și acest accesoriu

Iarba de citronelă

Iarba de citronelă este o plantă perenă tropicală răspândită în Asia și în regiunile de coastă ale Pacificului. Din tulpinile sale înalte se obține uleiul esențial de citronelă, ingredient utilizat pe scară largă în lumânări și spray-uri repelente împotriva țânțarilor.

Deși este înrudită cu iarba de lămâie, planta nu este comestibilă și nu este utilizată în preparate culinare. Pentru o dezvoltare optimă are nevoie de sol bine drenat, expunere completă la soare și udare atunci când stratul superior al solului s-a uscat.

Usturoiul

Mirosul specific al usturoiului este recunoscut pentru persistența sa. Acesta rămâne pe mâini, ustensile și chiar în respirație după consum sau preparare. Tocmai această caracteristică este asociată cu potențialul său efect repelent.

Responsabil pentru acest miros este compusul numit alicină, o substanță uleioasă care se formează atunci când cățeii de usturoi sunt zdrobiți. Se consideră că această substanță poate contribui la ținerea la distanță a țânțarilor.

Pentru cultivare, bulbii se plantează toamna, iar plantele au nevoie de expunere completă la soare și de udare regulată.

Lavanda

Lavanda este una dintre cele mai apreciate plante aromatice mediteraneene. În timp ce multe persoane îi apreciază parfumul puternic și plăcut, se spune că țânțarii îl evită.

Planta este recunoscută pentru frunzele sale fine, florile violet și aroma intensă. Nu toate varietățile se adaptează cu ușurință climatului umed din sud, însă, atunci când sunt cultivate în soluri bine drenate și bogate în pietriș, multe dintre ele pot deveni plante perene de durată în grădină.

Melisa

Melisa este o plantă cu frunze puternic parfumate, utilizată atât în gastronomie, cât și în scop decorativ și aromatic. Potrivit lucrării „The Southern Living Garden Book”, frunzele proaspete pot fi folosite în băuturi reci, salate, preparate din pește și cupe cu fructe, iar cele uscate sunt apreciate pentru parfumarea săculeților și a amestecurilor decorative de plante uscate.

Pe lângă aceste utilizări, melisa este asociată și cu capacitatea de a ține la distanță țânțarii.

Planta nu este foarte pretențioasă în ceea ce privește tipul de sol, însă necesită un drenaj bun. Se dezvoltă cel mai bine într-un loc răcoros, cu expunere parțială la soare și cu un nivel constant de umiditate al solului. Pentru a preveni răspândirea excesivă, poate fi cultivată în ghivece.

Gălbenelele

Gălbenelele sunt apreciate pentru florile lor viu colorate și pentru parfumul distinct, despre care se spune că poate alunga țânțarii și alte insecte. Mirosul este atât de puternic încât unele persoane îl consideră neplăcut.

Aceste plante anuale iubitoare de căldură au frunze asemănătoare ferigilor și o aromă intensă. Frunzele margaretei de canion de cupru (T. lemmonii) eliberează un parfum foarte puternic atunci când sunt atinse. Un efect similar este observat și în cazul margaretei de mentă mexicană (T. lucida), ale cărei frunze au un miros pronunțat de tarhon.

Plantele preferă solurile bine drenate și expunerea completă la soare. Înflorirea poate dura luni întregi și poate fi stimulată prin îndepărtarea florilor ofilite și prin udări regulate, deși gălbenelele sunt considerate relativ rezistente la secetă.

Menta piperată

Menta piperată este o altă varietate de mentă apreciată pentru parfumul său puternic și revigorant. Planta dezvoltă tulpini înalte și frunze aromate de culoare verde intens și poate ajunge la aproximativ un metru înălțime.

Pe lângă utilizările sale culinare și aromatice, menta piperată este cunoscută și pentru capacitatea de a respinge țânțarii. Aroma sa a fost valorificată într-o gamă largă de produse, de la ceaiuri și până la pastă de dinți.

Pentru a evita răspândirea excesivă în grădină, este recomandată cultivarea în ghivece.

Rozmarinul

Rozmarinul este o plantă aromatică apreciată atât pentru utilizările culinare, cât și pentru întreținerea relativ redusă pe care o necesită. Se dezvoltă bine în soluri bine drenate, în condiții de soare direct și cu udare redusă până la moderată.

În același timp, rozmarinul este asociat și cu proprietăți repelente împotriva țânțarilor. Soiul „Benenden Blue” este recunoscut pentru aroma sa intensă de pin și pentru gustul amar al frunzelor. Soiul „Very Oily” poate atinge dimensiuni considerabile și se remarcă, potrivit lucrării „The Southern Living Garden Book”, prin conținutul ridicat de uleiuri esențiale, caracteristică despre care se consideră că poate contribui la respingerea dăunătorilor.