Bărbaţi cu faţa acoperită sparg cauciucuri şi parbrizul unor maşini închiriate - scena are loc în Palma de Mallorca, în Spania. Actele de vandalism au fost filmate şi difuzate pe reţele sociale, pe 5 august, de mişcarea de extremă stânga Arran, care militează împotriva turismului de vară.
Pentru organizaţie, turismul este sinonim cu poluare şi creşterea tarifelor la chirii.
Dar, mai departe de acţiunile extremiştilor, lupta contra turismului de masă se intensifica în Spania dar şi în alte oraşe europene.
În centrul Barcelonei, sunt amplasate sute de bannere pe care scrie „turişti, întoarceţi-vă la voi". Capitala catalană numără 1,6 milioane de locuitori dar primeşte anual 30 de milioane de vizitatori.
Un alt exemplu este Veneţia. În fiecare an, oraşul primeşte aproape 30 de milioane de turişti. Veneţienii, doar ei, nu sunt decât 55.000. Adică un locuitor la 550 de turişti.
„Problema este că, decenii întregi, aleşii au considerat turismul ca fiind benefic, fără să ia în calcul consecinţele reale în termeni de beneficii locale”, explică Saskia Cousin, specialistă în chestiuni de turism.
La Veneţia, imaginile cu imensele vase de croazieră ce ajung aici, fac turul planetei.
Iar administraţia locală a lansat pe 1 august un apel către alte porturi istorice europene pentru a-şi uni forţele împotriva pericolelor reprezentate de aceste imense vase.
Primăria a decis că din septembrie, fiecare vizitator va trebui să achite o taxă cuprinsă între 2,50 euro şi 10 euro, în funcţie de perioada din an în care va ajunge aici. Banii vor fi utilizaţi pentru întreţinerea oraşului. Taxa ar urma să aducă aproximativ 50 de milioane de euro pe an.
La Barcelona, noul primar ales în 2015, Ada Colau, a promis că va face totul pentru ca oraşul să nu devină un „magazin de suveniruri”, arată RFI
