Misterul „Movilei Vizirului” din Dobrogea, ridicată de turci. Cine ar fi înmormântat în ea?

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 29.09.2024 - 17:10
Misterul „Movilei Vizirului” din Dobrogea, ridicată de turci. - Sursa foto: ziuaconstanta.ro
Misterul „Movilei Vizirului” din Dobrogea, ridicată de turci. - Sursa foto: ziuaconstanta.ro
Misterul „Movilei Vizirului” din Dobrogea, ridicată de turci.
Misterul „Movilei Vizirului” din Dobrogea, ridicată de turci.

Misterul „Movilei Vizirului” din Dobrogea, ridicată de turci. România ascunde multe lucruri surprinzătoare, inclusiv formațiuni stranii, ce par naturale, dar au fost făcute e mâna omului. Unul dintre acestea se află în apropierea orașului Isaccea, județul Tulcea.

SHARE

Misterul „Movilei Vizirului” din Dobrogea, ridicată de turci. Conform specialiștilor, aceasta este o formațiune artificială, ridicată cu peste patru secole în urmă. Dar impresionanta ridicătură refuză să-și dezvoluie secretele interioare chiar și-n ziua de azi.

Misterul „Movilei Vizirului” din Dobrogea, ridicată de turci. Cine ar fi înmormântat în ea?

În zona vechii necropole a cetăţii antice Noviodunum, din apropiere de Isaccea, există mai mulţi tumuli funerari, morminte cercetate de-a lungul timpului de către arheologi şi în care s-au descoperit numeroase vestigii de mare importanţă.

Unul dintre acestea este și Movila Mare, l cărui nume turcești sunt Kurgan Vizir sau Kurgan Tepe, care, în română, înseamnă Movila Vizirului sau Dealul Vizirului. 

Este vorba de o movilă artificială, creată aşadar de mâna omului, care are o circumferinţă de aproximativ 400 de metri, cu o înălţime de 73 de metri şi o pantă foarte abruptă, ce poate atinge chiar și 75 de grade. 

Astăzi, movila este acoperită de vegetaţie, astfel că arată mai puţin impresionant faţă de acum două-trei secole, când diverşi călători străini prezenţi în nordul Dobrogei o descriau ca pe un veritabil munte.

Citește și: Zaraza, celebrul cântec interbelic, era dedicat, inițial, unui bou. Cum a ajuns tangoul în România?

Elocventă în acest sens este litografia realizată în 1828 de Hector de Bearn, ofiţer francez prezent în Dobrogea, în timpul războiului ruso-turc din perioada 1828-1829, conflict în care Franţa era de partea Rusiei ţariste, conform ziuaconstanta.ro.

În acest război, Kurgan Vizir a fost un punct strategic extrem de important pentru armata otomană, movila fiind un excelent punct de observaţie şi, in acelaşi timp, un loc inalt pe care este amplasată artileria armatei Semilunei.

Iată ce scria Marin Ionescu Dobrogianu, în publicația „Viaţa dobrogeană”, numărul 4 din 1927, referindu-se la luptele din Dobrogea anului 1828.

Movila Vizirului se zărește la orizont, privită dinspre portul Isaccea - Foto: Facebook/Orașul Isaccea

„Turcii işi aleseseră poziţia cea mai favorabilă de apărat, pe care au organizat-o şi armat-o formidabil cu artilerie şi infanterie, instalate pe metereze foarte cu greu de bătut de pe malul stang, pe care il dominau cu 70 de metri.

Pe o movilă, Vizir Tepe sau Kurgan Vizir, turcii aşezaseră un mortier de mare calibru, care bătea de svanta poziţiunile ruseşti. un obuz nimeri drept in cortul ţarului (n.a. ţarul Nicolae I (1817-1855).

Norocul il sluji (n.r - pe ţar), căci era lipsă. În amintirea primejdiei de care l-a scăpat întâmplarea, ţarul Nicolae I puse în urmă să se construiască mânăstirea Teraponti, care se ved eşi astăzi", consemna M. Ionescu-Dobrogianu.

Citește și: Chiar ne face consumul de alcool mai sinceri? Cât de adevărată este expresia „In vino veritas”?

Mănăstirea Teraponte (Ferapont) a fost ridicată pe teritoriul actual al Ucrainei, aflându-se la circa 5 km de Isaccea şi, din ordinul ţarului, Nicolae I adăpostea obiecte de cult aduse de la Sankt Petersburg.

Legenda comandantului militar îngropat aici

Hector de Bearn a făcut, în iunie 1828, mai multe schiţe în nordul Dobrogei (ex. geamia din Isaccea, tabăra militară de la Babadag etc), în timpul misiunii sale de însoţire a ţarului rus. Litografia cu Kurgan Vizir este unică şi o dovadă vie a existenţei acestui munte artificial misterios.

Potrivit lui Hector de Bearn, movila fusese ridicată de către un paşă otoman care a vrut să-i arate unui sol rus forţa armatei pe care el o conducea.

 Astfel, paşa ordonase fiecărui soldat să aducă câte o mână de pământ în locul pe care el îl indicase. Soldaţii lui erau însă atât de mulţi, încât au adus pământ destul pentru a ridica movila de peste 70 de metri înălţime.
 
Nu de Bearn a fost însă primul călător străin care a descoperit Kurganul (Movila) Vizirului. Cel dintâi a fost neamţul Martin Gruneweg, un comerciant care a întreprins mai multe călătorii prin Dobrogea la sfârşitul sec. XVI, între 1583 şi 1586.

Gruneweg scria că soldaţii turci au fost puşi să aducă pământ din alte locuri pentru a ridica Kurganul (Movila) şi pentru că nu aveau destule care, şi-au folosit propriile fesuri.
 
O legendă oarecum similară, povestită prin satele din zonă, spune că soldaţii care au construit movila şi care trebuiau să plece la război şi-au lăsat fesurile pe Kurgan şi şi-au jurat un lucru: când vor termina luptele, să se întoarcă la movilă şi să îşi ia înapoi fesurile, cu tot cu pământ.

Din păcate, aproape nici unul dintre acei militari turci nu s-a mai întors de la război şi astfel, Kurganul a rămas la fel de înalt. 
 
De unde însă numele de Kurganul (Movila) Vizirului? Numeroasele legende din zonă ne spun că movila uriaşă nu este altceva decât un mormânt, un tumul la baza căruia s-ar afla osemintele unui paşă sau ale unui vizir, oricum un comandant otoman.

S-au vehiculat chiar şi unele nume de paşi care să fi fost înmormântaţi aici, dar aceste ipoteze nu au nicio acoperire istorică şi arheologică.

Citește și: Cum se făcea pizza pe vremea lui Nicolae Ceaușescu? Cine a inventat popularul preparat?

O variantă a acestor legende este următoarea: în timpul unui război purtat contra Moldovei, comandantul armatei otomane a avut noaptea un vis ciudat. El l-a visat pe profetul Mahomed în vârful unei movile iar profetul i-a prezis ofiţerului că va pierde războiul.

Când s-a trezit, comandantul a poruncit să fie îngropat de viu, cu tot cu arme şi cal, aşa că soldaţii săi au ridicat deasupra lui movila aducând fiecare câte un coif de pământ. Chiar şi în urma acestui sacrificiu, otomanii tot au pierdut războiul.
 
O altă legendă legată de Movila Vizirului ar fi că aici ar fi fost înmormântat chiar Isac Baba, comandant militar de origine tătară, considerat de unii întemeietorul oraşului Isaccea (n.r. - o altă variantă, a lui Nicolae Iorga, este că numele localităţii vine de la Saccea, dinast local din sec. XI, pomenit într-un izvor bizantin).
 
Potrivit acesteia, Isac Baba ar fi fost ucis în timpul unei bătălii purtate contra lui Ştefan cel Mare. Trupul acestuia a fost dat jos de pe cal de către oamenii săi. Calul a fost şi el omorât, apoi soldaţii au ridicat movila, în amintirea comandantului lor.

Oricare ar fi explicația, un lucru este cert: Movila Vizirului există și încă ascunde mistere nedeslușite de istorici.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te