Mănăstirea Ponor, situată la o altitudine de 1.300 de metri, are parte de o rânduială specială, realizată după strictețea călugărimii de pe Muntele Athos, fiind una dintre singurele mănăstiri din țară care interzic accesul femeilor.
Mănăstirea-cetate din Apuseni unde se trăiește ca pe muntele Athos
Mănăstirea Ponor este situată în comuna cu același nume, în partea central-nordică a județului Alba, la o distanță de aproximativ 40 km de Aiud – orașul cel mai apropiat.
Satul Ponor, atestat documentar pentru prima dată în anul 1648, este așezat în Munții Trascăului, prezentând un relief specific de munte.
Varietatea reliefului carstic, prin spectaculozitatea sa, a florei și faunei, precum și caracteristicile climatice îl fac atractiv din punct de vedere turistic.
Citește și: Taragotistul român care e recunoscut de UNESCO drept „Tezaur Uman Viu”. Legăturile cu Arsenie Boca
Accesul se face pe DJ 107 I – Transalpina de Apuseni, dinspre Aiud până în localitatea Ponor, drum aflat în plin proces de modernizare. Se continuă apoi încă 10 km pe DC 750C și DC 106, potrivit albapress.ro.
Mănăstirea Ponor este de monahi și îl are că stareț pe părintele protosinghel Irineu Curtescu, care, între anii 1990 – 2000, a slujit la Schitul Prodromu de pe Muntele Athos. Din cauza unor probleme de sănătate, acesta s-a întors în țară, la Mănăstirea Antim din București. Ulterior, a preluat, începând cu anul 2002, proiectul de construcție a unei mănăstiri din Apuseni care să rivalizeze cu ce există la Athos.
Ansamblul monahal are formă unei cetăți, în centru să fiind amplasată biserica. Complexul cuprinde și un paraclis, o bucătărie, ateliere la parter și chilii la mansardă. Accesul în incinta se realizează printr-un drum de legătură cu viitorul drum modernizat Ponor-Salciua.
„La Mănăstirea Ponor, rânduiala vieții monahale este mai aspră. Se mănâncă o dată pe zi (la ora 3 pm), niciodată carne (nici pește), iar lunea, miercurea, vinerea și sâmbătă seara se face priveghere de toată noaptea. Adică după vecernia mică de la ora 17, urmează program de odihnă până la 22:30, când începe privegherea ce durează până dimineață pe la 7-8. În restul zilelor se savârșesc Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile, Sfânta Liturghie, parastas, începând cu ora 3 noaptea. Principalele activități ale călugărilor sunt rugăciunea și câteva ascultări simple”, astfel este descrisă viața de la mănăstire.
Citește și: Povestea lui Petru Vodă, domnitorul român care a cedat tronul Moldovei pentru doica copiilor lui
La câțiva kilometri mai jos, există și o mănăstire de maici, unde sunt 16 măicuțe și surori, stareț fiind tot călugărul Irineu.
Programul acesteia este identic, cu singura deosebire că privegherile se fac în celelalte zile ale săptămânii: duminica, marți și joi, slujba din ziua de sâmbătă fiind comună celor două lăcașuri de cult.
Cele două mănăstiri din Alba au o rânduială specială: la mănăstirea de călugări au acces doar bărbații, iar la mănăstirea de maici pot intra doar femeile, potrivit adevărul.ro.
