Taragotistul Pera Bulz este unul dintre puţinii români declaraţi „tezaur viu“ de UNESCO. De-a lungul anilor, le-a cântat tuturor preşedinţilor României şi a adus muzica populară pe toate continentele.
Taragotistul român care e recunoscut de UNESCO drept „Tezaur Uman Viu”. Legăturile cu Arsenie Boca
„De mic copil am visat la acest instrument şi mi-a creat din fragedă copilărie atât bucuria de a cânta, cât şi dragostea faţă de natură. Orice floare sau peisaj din natură făcea să îmi vină în minte o melodie“, spune Pera Bulz.
Cariera sa de-o viaţă a fost încununată de un titlul acordat de UNESCO în octombrie 2013, potrivit apuseni.info.
Citește și: Maruca Cantacuzino, înșelată de soț cu sora ei. De dorul lui George Enescu, își toarnă acid pe față
„Am primit din partea celor de la UNESCO distincţia de «tezaur uman viu», care mi s-a acordat pentru activitatea mea bogată artistică şi ca păstrător al tradiţiilor populare. Iniţial, nu am ştiut ce înseamnă acest titlu. Cei de la UNESCO au venit la mine şi mi-au luat un interviu, în care le-am povestit despre viaţa mea, le-am arătat premiile, diplomele şi celelalte distincţii primite de-alungul carierei. Aflasem atunci că am fost inclus ca tezaur viu în patrimoniul UNESCO, dar nici atunci nu ştiam exact ce reprezintă acest lucru. M-am bucurat totuşi“, spune hunedoreanul.
Din familia lui Arsenie Boca
Pera Bulz duce o viaţă simplă, pe care o împarte între familie, agricultură şi muzica populară.
Trăieşte în Basarabasa, un sat al comunei Vaţa de Jos, şi spune că s-a născut în aceeaşi casă din Vaţa de Sus unde s-a născut şi părintele Arsenie Boca, una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti.
„Mama mea mi-a povestit despre faptul că ne tragem din familia părintelui Arsenie Boca. El însă a dispărut din sat fără urme, când eu eram mic, probabil că nu a vrut ca familia şi apropiaţii lui să aibă de suferit. Dar parcă totuşi ceva ni se trage de la el: ne simţim ocrotiţi şi simţim că succesul şi rugăciunile ni se trag de la părintele Arsenie Boca“, povesteşte Pera Bulz.
Hunedoreanul a descoperit taragotul în vremea copilăriei, după ce a învăţat să cânte la alte instrumente de muzică populară: clarinetul şi vioara.
La 14 ani a intrat în primul taraf al satului Vaţa, înfiinţat de învăţătorul din sat. Cu timpul, Pera Bulz s-a impus în fruntea tarafului prin talentul său.
Citește și: FOTO Imagini inedite în Apuseni: „Explozie” de culoare la Padiș, unde a înflorit Brândușa de munte
Rapsozilor din Hunedoara li s-a dus vestea încă din primii ani ai regimului lui Nicolae Ceauşescu, taraful din care făceau parte la un moment dat 50 de artişti fiind cel cu care fostul preşedinte comunist era întâmpinat în vizitele pe care le făcea în judeţul Hunedoara.
Taragotul la care cântă Pera Bulz are, de asemenea, o poveste specială: este vechi de peste 100 de ani şi se află în posesia artistului de aproape 50 de ani. Din taraful de la Vaţa, condus de Pera Bulz, fac parte zece instrumentişti, iar formaţia este înregistrată la OSIM.
Păstrarea tradiţiilor
Circa 30 de români au fost recunoscuţi de UNESCO prin distincţia de „tezaur uman viu“. Programul urmăreşte păstrarea tradiţiilor populare şi este susţinut de UNESCO.
Persoanele care primesc aceste titulaturi trebuie să îndeplinească mai multe criterii impuse de Ministerul Culturii, adevărul.ro.
