În noiembrie 1916, datorită precarei dotări militare şi a lipsei sprijinului aliat promis, guvernul de la Bucureşti condus de I.C. Brătianu s-a refugiat la Iaşi, oraşul devenind astfel, pentru doi ani, „Capitala de Război” a României.
Păstrând proporţiile şi considerând paralela una pur metaforică, după mai bine de 100 de ani, Cătălin Păduraru, organizatorul „International Wine Contest Bucharest” (IWCB), aduce ediţia din 2018 a evenimentului la Iaşi, între 1 şi 4 noiembrie.
Explicaţii oficiale şi neoficiale
Desigur că există o explicaţie oficială a mutării concursului de la Bucureşti la Iaşi: „Ca şi alte mari concursuri de vin care poartă în denumire oraşul de reşedinţă, IWCB a ales ca anumite ediţii să fie itinerante, desfăşurându-se în alte oraşe”. Se face aici o trimitere directă la „Concours Mondial de Bruxelles” (CMB), un eveniment, în egală măsură, itinerant.
Explicaţia mai puţin oficială este absenţa sprijinului pentru IWCB din partea autorităţilor „de resort” de la Bucureşti. Practic, aici devine valabilă paralela istorică a „lipsei sprijinului aliat promis”. O pierdere (poate) pentru Bucureşti, dar un câştig pentru Iaşi şi o oportunitate de creştere pentru zona Moldovei.
Evaluarea vinurilor şi evenimente conexe
IWCB este singurul concurs din Europa Centrală şi de Est acreditat deopotrivă de „Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului” (OIV) şi de „Federaţia Internaţionala a Marilor Concursuri de Vinuri” (VINOFED). La Iaşi, IWCB este la cea de-a XV-a ediţie, gazda evenimentului fiind Muzeul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, muzeu dedicat Culturii Cucuteni.
La ediţia din 2018 vor fi prezenţi judecători/evaluatori din România şi din alte 8 ţări. Astfel, juriul IWCB este format din: Mike Veseth (SUA), Arina Antoce (România), Petre Badea (România), Michel Blanc (Franţa), Andrei Cibotaru (Republica Moldova), Carole Cliche (Canada), Georgel Costache (România), Valeriu V. Cotea (România), Roberto Gaudio (Italia), Matthew Horkey (SUA), Cezar Ioan (România), Diana Lazăr (România), Ted Lelekas (Grecia), Richard Pfister (Elveţia), Charine Tan (Singapore), Octavian Firu (România), Fernando Mihăilescu (România), Traian Petrea (România). Vinurile înscrise în concurs provin de pe întreg mapamondul, atât din „Lumea Veche” (ţarile cu tradiţie viticolă din Europa), cât şi din „Lumea Nouă” (ţările viticole de la antipozi).
Cu această ocazie, profesorul american Mike Veseth, autorul lucrărilor „Războaiele Vinului” și „Ocolul Pământului în 80 de vinuri”, va susține o conferință la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) „Ion Ionescu de la Brad” din Iași.
Tot în contextul IWCB 2018, vor avea loc şi expuneri ştiinţifice ce vor demonstra că zona Moldovei, prin vechea cultură Cucuteni, de acum 7.000 de ani, a dezvoltat şi o cultură a vinului ce poate fi plasată pe acelaşi palier istoric cu cele mai vechi zone viticole atestate din lume: Bordeaux, Burgundia, Toscana, Piemonte, Rioja etc.
Priorităţi pe termen lung
România deţine peste 180.000 hectare de viţă-de-vie, regiunea Moldovei asigurând 45% din totalul producţiei naţionale de vin. România are nevoie de vizibilitatea internaţională, deoarece exporturile în 2017 nu au depăşit 157.000 hectolitri (26,8 milioane euro), având o balanţă negativă, cu importuri de 477.000 hectolitri (59,4 milioane euro).
Dezvoltarea industriei vinicole româneşti conduce la bunăstare generală prin comercializarea produselor cu valoare adăugată mare, produse cu identitate, prin întărirea brandului de ţară şi crearea de noi locuri de muncă şi oportunităţi antreprenoriale în industriile conexe, servicii şi industria ospitalităţii.