Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
Grecul care i-a scăpat pe țăranii români de iobăgie și le-a dat drepturi
A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei.
Constantin Mavrocordat s-a născut la 27 februarie 1711 la Constantinopol și a fost fiul domnitorului grec Nicolae Mavrocordat și al Pulheriei Tzuchi, fiind crescut în țară.
Citește și: FOTO Capră neagră, surprinsă în pădurile din Parcul Natural Apuseni: Care este viitorul speciei
A fost un om învățat, ca și tatăl său, și era pătruns de ideile filozofice și reformatoare ale veacului al XVIII-lea.
A fost ales domn cu ajutorul boierilor. După două domnii scurte în Țara Românească, a fost mutat în Moldova, unde, pentru a-și recâștiga tronul pierdut, a trebuit să mărească dările ca să-i poată cumpăra pe turci.
Reîntors în Țara Românească în 1735, a început să facă reforme, influențat fiind și de reformele austriece din Oltenia. Desființează unele impozite indirecte, ca „văcăritul” și „pogonăritul” și introduce o taxă generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 „sferturi”.
I-a eliberat pe țărani
Îi eliberează pe țărani dându-le dreptul să se mute de pe o moșie pe alta, răscumpărându-și libertatea cu 10 bani, plătiți boierului respectiv.
Pe țăranii boierești îi obligă la dijmă și 12 zile de lucru pe an, în Muntenia, și 24 în Moldova (În țările învecinate, Transilvania, Polonia, Rusia, Prusia orientală, numărul zilelor de clacă ajungeau chiar la mai multe pe săptămână).
Pe boieri îi recompensează printr-un anumit număr (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plăteau bir decât boierului și de scutirea de orice bir pentru visterie. În județe a numit ispravnici cu un rol judecătoresc și administrativ foarte întins.
Citește și: Secretar de stat în Transporturi: România va atinge borna de 1.000 kilometri de autostradă în 2023
Toate aceste reforme le aplică și în Moldova, atunci când este numit domn. În urma războiului ruso - turco - austriac (1736-1739), reușește să elimine diversele combinații ale puterilor și obține reunirea Olteniei la Țara Românească, prin Tratatul de la Belgrad din 1739.
În timpul domniilor pe care le-a avut, a căutat să îmbunătățească starea supușilor, potrivit adevărul.ro.
A fost domnul care a suprimat iobăgia în Țările Române: mai întâi „rumânia” în Țara Românească (1746), apoi „vecinia” în Moldova (1749).
Sfârșit tragic
În 1769, în timpul războiului ruso-turc, Constantin Mavrocordat se retrage de la Iași la Galați.
La 1 decembrie este prins de ruși la Mănăstirea Sfânta Precista unde zăcea bolnav.
Citește și: O tânără a fost exmatriculată de la Școala de Agenți de Poliție pentru că s-a îmbolnăvit: Ce a urmat
În urma unor discuții aprinse este rănit la cap cu sabia de un ofițer rus.
În timpul întoarcerii la Iași, rana cangrenează, iar domnul moare pe 15 decembrie 1769, fiind înmormântat cu toată pompa cuvenită. Nu se cunoaște locul unde este înmormântat, (Constantin C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, partea I, ediția a II-a, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București).
