Două piese de tezaur, „Gânditorul de la Hamangia,” și perechea sa, „Femeie șezând” se află printre cele 52 de artefacte valoroase pe care România le-a împrumutat unui muzeu din Danemarca pentru o perioadă de 10 luni.
Ele sunt incluse în expoziția intitulată „Mother Earth and the Divine Powers of the Stone Age” („Mama Pământ și puterile divine ale Epocii de Piatră”), organizată în perioada 10 octombrie 2024 - 10 august 2025.
Două piese de tezaur, într-un muzeu din Danemarca. Gânditorul de la Hamangia, asigurat cu 4.300.000 €
Ambele statuete, de o valoare istorică și artistică incomensurabilă, vechi de aproape 8.000 de ani, au fost asigurate pentru suma de 4.300.000 de euro fiecare, o sumă similară cu cea a asigurării Coifului de la Coțofenești, furat la începutul acestui an din Muzeul Drents din Olanda.
Dispariția vestitului coif de aur, caz încă nerezolvat de autoritățile olandeze, a tras un semnal de alarmă în privința participării țării noastre la expoziții internaționale, ocazii cu care România împrumută diverse obiecte de patrimoniu deosebit de valoroase.
Citește și: VIDEO Primele imagini de la furtul Tezaurului Dacic! Hoții detonează ușa muzeului în 1 minut
Dar, cu câteva luni înainte de cazul coifului dacic, țara noastră a trimis în Danemarca, la unul dintre cele mai importante muzee de arheologie europene, Moesgaard Museum din Aarhus, nu mai puțin de 52 de artefacte arheologice din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României.
Ele sunt expuse încă din 10 octombrie 2024 în cadrul expoziției „Mother Earth” care aduce în atenția publicului descoperiri arheologice unice care provin din cercetări arheologice desfășurate în Iordania, România și Danemarca, acoperind cronologic o perioadă cuprinsă între mileniile al IX-lea și al V-lea î.Hr.
Coiful de la Coțofenești, furat în ianuarie 2025 dintr-un muzeu din Olanda, n-a fost găsit nici până acum - Foto: Drents Museum
Muzeul Național de Istorie a României se află la a doua colaborare expozițională cu Moesgaard Museum, prima având loc în anul 2022, când obiecte precum Tezaurul de la Pietroasa și piese din mormintele de la Apahida au fost prezentate într-o altă expoziție, conform curatorial.ro.
Printre cele 52 de obiecte trimise în Danemarca se află și două dintre cele mai importante piese din patrimoniul național, statuetele antropomorfe de la Cernavodă, cunoscute sub numele de „Gânditorul de la Hamangia” și perechea sa, „Femeie șezând”.
Piesele de tezaur, împrumutate pentru 10 luni, în Danemarca
Conform documentelor consultate de profit.ro, ambele statuete au fost asigurate pentru suma de 4,3 milioane de euro fiecare, adică fix aceeași sumă de asigurare ca și în cazul dispărutului Coif de la Coțofenești.
Cele două figurine umane au fost descoperite în 1956 de o echipă de arheologi condusă de profesorul Dumitru Berciu, la Cernavodă, pe Dealul Sofiei.
Astfel, dintr-un mormânt aflat într-un cimitir de inhumație din epoca neolitică, au fost scoase la lumină, după milenii de așteptare, cele două figurine de lut ars.
Citește și: Câte coifuri dacice s-au descoperit în România? Doar două se mai află în țară. Unde sunt celelalte?
Ele aparțin culturii Hamangia, care a fost denumită astfel după vechiul sat Hamangia din comuna Istria, Dobrogea, astăzi satul Baia, județul Tulcea.
Figurinele, cu o înălțime de doar 11 centimetri, sunt considerate adevărate capodopere ale artei primitive universale, iar specialiștii le-au datat ca având o vechime de aproximativ 7- 8.000 de ani, fiind modelate, cel mai probabil, în timpul Epocii de Piatră.
Moesgaard Museum, din Aarhus, Danemarca - Foto: Moesgaard Museum
Prima dintre ele reprezintă un bărbat care stă pe un mic taburet cu coatele așezate pe genunchi și își sprijină capul în mâini, într-o poziție ce imită foarte bine actul gândirii.
De aceea a și fost denumită „Gânditorul de la Hamangia”. Statueta este extrem de stilizată și nu transmite niciun fel de date despre vârsta sau statutul „Gânditorului”.
Perechea acestuia înfățișează o femeie așezată alături - de aceea a fost botezată „Femeie șezând” - direct pe sol, probabil consoarta bărbatului.
Citește și: De ce e unic Coiful de aur de la Coțofenești, furat din Olanda? Găsit de un copil pe câmp
Despre cele două statuete se consideră că au fost create drept ofrandă pentru viața de după moarte.
În aproximativ cinci ani de la descoperirea lor, ele au devenit celebre în toată lumea, fiind expuse în muzee din mari capitale precum Londra, Atena, Paris sau New York.
Cele două statuete se află în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României din București, care le-a trimis în Danemarca pentru expoziția de la muzeul din Aarhus, pentru o perioadă totală de 10 luni.
