De ce semaforul are culoarea verde pentru trecerea vehiculeleor și roșu pentru oprirea lor. Știți motivul?
V-ați întrebat vreodată care este rațiunea din spatele culorilor semafoarelor? Dacă da, căutarea răspunsurilor se încheie aici.
Pentru a descoperi originile acestor culori familiare, haideți să facem o călătorie în istoria semafoarelor. Primele semnale de avertizare au fost sub forma unor felinare verzi și roșii, instalate în Londra încă din 1868, în principal pentru a ghida trăsurile trase de cai. Pe măsură ce secolul al XIX-lea a evoluat, importanța semnelor de circulație a crescut, devenind esențiale pentru gestionarea traficului feroviar și rutier în plină expansiune.
De ce semafoarele au culorile roșu, galben și verde?
La 5 august 1914, în Cleveland, Ohio, au fost introduse primele semafoare electrice, cu nuanțele roșii și verzi, devenite acum iconice. Este interesant faptul că aceste culori au fost împrumutate din utilizarea lor anterioară în contexte maritime, unde indicau stânga și dreapta pe nave.
Alegerea culorii roșii ca semnal de oprire are rădăcini istorice adânci
Roșul a fost mult timp asociat cu pericolul și conflictul datorită asemănării sale cu sângele și a lungimii sale de undă lungi, ceea ce îl face foarte vizibil și o alegere naturală pentru a semnaliza șoferilor să oprească de la distanță.
Verdele a fost folosit pentru a indica prudență
Inițial, convențiile convenite pentru semafoare erau diferite de cele pe care le cunoaștem astăzi. Inițial, verdele era destinat să semnifice prudență, în timp ce o lumină albă hexagonală expusă garanta permisiunea de a continua. În mod tragic, acest aranjament a dus la un grav accident feroviar în 1914, când o locomotivă a interpretat greșit lumina expusă ca fiind un semnal "alb".
În consecință, albul a fost înlocuit cu verde și a fost introdusă o lumină portocalie intermitentă pentru a indica nevoia de prudență.