Pasca este un preparat culinar nelipsit de pe masa de Paște a românilor. Unii o consumă ca fel principal, alții în loc de desert. Însă foarte puțini știu care este de fapt semnificația acesteia.
Pasca, la fel ca și cozonacii, se prepară în ajunul Învierii, conform tradiției.
De ce este bine să avem pască pe masa de Paște. Semnificația biblică pe care mulți nu o cunosc
Povestea spune că, într-o zi, Iisus ar fi poposit cu ucenicii săi în casa unui om gospodar, care le-a oferit găzduire peste noapte.
A doua zi, omul le-a pus merinde în traistă la fiecare, să aibă de drum lung, iar printre bucatele pe care le-a dat apostolilor și lui Iisus se aflau și bucăți de pâine.
La plecare, omul l-a întrebat pe Mesia când va fi Paștele, iar El i-a răspuns că atunci când vor găsi pâine, atunci vor putea mânca Paști.
Citește și: De ce este iepurașul simbolul sărbătorilor pascale. Tradiția păgână preluată de creștini
La primul popas, apostolii au găsit în traistă pâine și au împărțit merindele cu cei care se adunaseră să asculte învățăturile Mântuitorului.
De atunci, femeile fac această pâine curată care este dusă la biserică în noaptea de Înviere să fie sfințită și apoi gustată de toți credincioșii, potrivit Libertateapentrufemei.ro.
Pasca sau azima se referă de fapt la un fel de pâine nedospită care e mâncată de evrei religioși în timpul Paștelui evreiesc sau la un cozonac special mâncat de creștini de Paști.
Evreii prepară pasca dintr-un aluat nedospit, obținut dintr-un amestec de apă și una din cele cinci cereale: grâu, secară, orz, ovăz sau alac. În tradiția evreiască pasca e poreclita "pâinea săracilor" deoarece evreii săraci continuau s-o mănânce și după Paște.
Citește și: Ce nu ai voie să faci în Joia Mare. Tradiții și superstiții la trei zile distanță de Paște
Cartea Exodului povestește că evreii au plecat în mare grabă din Egipt și n-au avut timp să-și pregătească pâine dospită. În amintirea acestui eveniment, evreii mănâncă timp de opt zile numai pască (în loc de pâinea dospită obișnuită), scrie wikipedia.
Citește și: Ce nu ai voie să faci în Vinerea Mare. Superstiții înainte de Paști. Ce se întâmplă dacă muncești
La creștini, obiceiul de Paște de a mânca miel și pască este legat de tot de ritualul pascal evreiesc. În datina ebraică, mielul se mănâncă ritual cu azimă (pâine nedospită) și cu ierburi amare pentru a
aduce aminte de greutățile îndurate în robia egipteană. La Cina cea de Taină, Isus și apostolii au mâncat miel după ritualul evreiesc, iar azima este reprezentată de pască. Pentru creștini, mielul, pasca și vinul sunt simboluri cu noi semnificații:
Mielul este Isus Hristos, care își accepta sacrificiul. Pasca frântă și vinul turnat semnifică sacrificiul christic.
Citește și: Iepurașul de Paște. De unde a început totul. Semnificaţia sacră, cea mistică şi cea cu fertilitatea
Pasca este preparată în ajunul Învierii. Adevărata pască este aceea care se taie în bucățele mici, se pune în pachețele și se duce la biserică pentru a fi sfințită.
Bucățile de pască sunt duse acasă și păstrate pentru a-i face pe credincioși părtașii binecuvântării lui Dumnezeu, crezându-se a avea puterea de a alunga bolile și necazurile.
