Acarul Păun, simbolul „țapului ispășitor”, a fost un om cât se poate de real, pe care l-a chemat chiar Păun. Povestea sa a impresionat opinia publică din România, iar accidentul feroviar pentru care a fost găsit vinovat i-a distrus viața, dar i-a asigurat o ciudată celebritate postumă.
Cine a fost acarul Păun, simbolul „țapului ispășitor”? Personajul real se numea chiar Păun
Cu toții am auzit ori chiar am spus, într-un anumit moment, „X a devenit acarul Păun” și alte variațiuni ale aceleiași sintagme.
Acarul Păun a devenit personificarea și simbolul omului simplu care e găsit vinovat și tras la răspundere pentru vinovății mujlt mai mari și complexe, dar care aparțin unor oameni mult mai importanți, mai sus-puși decât un biet acar.
Cum meseria aceasta e, practic, pe cale de dispariție odată cu tehnologizarea căilor ferate, trebuie să ne amintim că acarul era muncitorul de la baza ierarhiei ceferiste.
Citește și: Cea mai mare catastrofă feroviară din istoria României s-a soldat cu 1.000 de morți. Unde a avut loc
Un acar era cel care manipula dispozitivele de acționare a acelor de macaz și asigura întreținerea acestora.
Apariția, extinderea și modernizarea transportului feroviar în țara noastră a venit „la pachet” și cu existența accidentelor feroviare.
Cel mai mare dezastru feroviar s-a produs la Ciurea, lângă Iași, pe 1/13 ianuarie 1917 - Foto: historia.ro
Cel mai mare dezastru de acest fel din România s-a produs în noaptea de 1/13 ianuarie 1917, în condițiile vitrege ale Primului Război Mondial, la care se adăuga și iarna aspră.
Atunci, un tren de persoane cu zeci de vagoane care plecase din Galați, a deraiat la Ciurea, lângă Iaşi, doldora de oameni care fugeau din calea războiului.
În teribilul accident și-au pierdut viața între 800 și 1.000 de oameni, datele despre el fiind relativ puține din cauza condițiilor de război, iar cu câteva excepții presa nici măcar nu a informat despre tragicul eveniment.
Dar șapte ani mai târziu, într-o frumoasă zi de vară și de pace, un alt accident avea să facă valuri, de data aceasta.
Acarul Păun, singurul găsit vinovat, a fost condamnat la 10 ani de închisoare
În ziua de 2 iulie 1923, un tren accelerat care venea de la Bucureşti şi se îndrepta spre Iaşi s-a ciocnit, în staţia Vintileanca, comuna Săhăteni, din județul Buzău, în jurul orelor 11:00, cu un tren de marfă, provocând moartea a 66 de oameni şi rănirea a peste 100 persoane.
Ancheta a arătat că nefericitul accident ar fi fost cauzat de faptul că acarul nu ar fi observat că acul macazului, manevrat pentru a trece un tren de marfă pe altă linie, s-a defectat şi nu s-a închis,
Astfel, trenul de persoane, intrat cu viteză mare în gară, a fost îndrumat tot spre linia unde se afla trenul de marfă, ciocnindu-se de acesta.
S-a mai stabilit că numeroşi pasageri au murit deoarece călătoreau pe acoperişurile acceleratului, iar singurul vinovat de producerea accidentului a fost acarul Ion Păun care ar fi trebuit să schimbe macazul.
Totuşi, dimensiunile impresionante ale accidentului au avut la bază un cumul de cauze şi de circumstanţe nefericite.
Citește și: Catastrofa aviatică din 1974 ascunsă de comuniști. În tragedie și-au pierdut viața 42 de oameni
Că acarul a avut o vinovăţie nu încape nicio îndoială, dar faptul că a fost singurul care a plătit, printr-o pedeapsă severă, iar mai marii sistemului nu au păţit nimic a generat un val de simpatie şi de solidaritate vizavi de el.
Povestea acarului Păun a traversat istoria şi, odată cu ea, şi credinţa întipărită în mentalul colectiv că întotdeauna, în orice circumstanţe, „ţapul ispăşitor” va fi omul simplu, personificat de acarul Păun.
Ziarul „Dimineața” anunța tragedia produsă în gara Vintileanca la 2 iulie 1923 - Foto: historia.ro
Nu există fotografii ale acarului Ion Păun, iar despre el se cunosc relativ puține amănunte.
Șe știe însă că s-a născut în 1880, într-o familie de ţărani din comuna Jugureni, judeţul Buzău (comună aflată astăzi în judeţul Prahova), potrivit historia.ro.
Ion a absolvit o şcoală de scurtă durată la Buzău, iar în anul 1906 a fost angajat ca acar la staţia Vintileanca.
Tată a patru copii, el şi-a făcut conştiincios datoria de angajat al statului până la accidentul din 2 iulie 1923, care avea să-i asigure nefericita posteritate.
Citește și: Tragedia uitată din portul Constanța din 1988. 15 marinari și-au pierdut viața în dezastrul maritim
La cinci zile după eveniment, acarul s-a predat autorităţilor, care, după ce l-au pus să participe la reconstituire, l-au închis pe întreaga durată a procesului.
Ulterior, prin sentinţa pronunţată, de 10 ani de închisoare, și-a petrecut următorul deceniu după gratii.
S-a stins din viaţă în 1934, curând după eliberare. La o lună după moartea sa a fost achitat în rejudecarea procesuluji, iar statul ar fi trebuit să plătească urmaşilor acarului o sumă de bani.
Familia lui Păun a fost marcată teribil de întâmplarea nefericită:bla un an după moartea acestuia, a decedat şi soţia; se spune că decesul ei subit fusese provocat chiar de bucuria aflării veştii că soţul său fusese declarat nevinovat.
Tot la rejudecarea procesului s-a stabilit că accidentul din 1923 din gara Vintileanca a avut drept cauză o defecţiune tehnică.
Povestea lui Ion Păun a dat a naştere expresiei „acarul Păun”, echivalentul „ţapului ispăşitor” ori al „vinovatului de serviciu”, folosită atunci când doar o singură persoană este găsită vinovată şi trasă la răspundere pentru a ascunde adevăratele fapte şi pe vinovații importanți.
