„Mormântul săritorului” din Italia, vechi de 2.500 de ani, este o dovadă rară de pictură antică, ce înfățișează, printre altele, o scenă neobișnuită, cu un bărbat plonjând în apă
Ce e „Mormântul săritorului” din Italia? De ce monumentul funerar de 2.500 de ani a fost numit așa?
Deși autorii greci antici descriu adesea picturi impresionante pe care le-au văzut pe panouri de lemn sau pe pereții clădirilor, foarte puține dintre ele au supraviețuit până astăzi, deoarece erau deosebit de fragile.
În 1968, o descoperire importantă a scos la iveală un exemplu rar de pictură antică. Artefactul nu a fost găsit în Grecia, ci lângă orașul Paestum din sudul Italiei, în afara zidurilor unei vechi colonii grecești numită Poseidonia.
Citește și: Terapia cu ventuze, „mama” leacurilor contra răcelii. Procedura este folosită încă din Antichitate
Descoperirea, care a fost făcută de către arheologul italian Mario Napoli, a fost botezată „Mormântul săritorului” și a oferit informații neprețuite despre practicile funerare și expresia artistică din Grecia antică.
Săritorul în apă reprezentat într-una dintre fresce a inspirat și numele modern al mormântului - Foto: arhiva
Datat aproximativ de la anul 470 î.Hr, a fost construit din cinci plăci de calcar local, structura mormântului cuprinde patru pereți laterali și un acoperiș, cu podeaua sculptată direct în roca naturală.
Acest mormânt se remarcă în special prin frescele sale bine conservate, care oferă o perspectivă rară asupra artei antice grecești.
Citește și: Care este originea machiajului? Fardurile sunt folosite de peste 5.000 de ani. Cine au fost primii?
Cei patru pereți laterali sunt decorați cu scene care înfățișează un „symposium” - adică o petrecere tradițională grecească în care se bea - cu personaje așezate și însoțitori, conform smarthistory.org.
Cu toate acestea, tavanul prezintă o imagine unică și enigmatică: o figură solitară care plonjează de la înălțime în apă, un motiv care i-a intrigat pe cercetători și a dus la denumirea modernă a mormântului.
Detalii ale scenelor reprezentate în frescele mormântului - Foto: brown.edu
Frescele au fost executate folosind adevărata tehnică a frescei, în care pigmenții sunt aplicați pe tencuiala umedă, permițând culorilor să se lege de perete pe măsură ce acesta se usucă.
Artistul a folosit o paletă limitată de culori, utilizând în principal negru și roșu, cu accente de verde, albastru și alb, pentru a crea aceste scene vii.
Citește și: Misterul de pe Insula Șerpilor din Marea Neagră. Ce templu se afla acolo? Cui îi era dedicat?
„Mormântul săritorului” reprezintă un exemplu unic de pictură greacă din perioadele orientalizantă, arhaică sau clasică care a supraviețuit în întregime.
Și chiar dacă are o vechime de aproape 2.500 de ani, măiestria cu care au fost executate frescele ne impresionează și astăzi.