Nu e doar o superstiție, ci o credință veche, transmisă din generație în generație, care încă trezește fiori în satele românești. Află ce nu trebuie să lipsească de pe masă dacă vrei să fii ferit de furtuni, trăsnete și blesteme.
Blestemul din 20 iulie 2025. Ce poți păți dacă nu ai aceste lucruri pe masă. Focul cade pe pământ
Pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ilie Tesviteanul, unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament și o figură marcantă în tradiția populară românească. Această zi are o însemnătate deosebită, fiind considerată nu doar o sărbătoare religioasă, ci și una cu puternice rădăcini în credințele legate de natură, vreme și fertilitatea pământului.
Dincolo de mersul la biserică și rugăciunile închinate Sfântului Ilie, tradiția românească acordă o atenție specială mesei din această zi. Preparatele au rol nu doar alimentar, ci și simbolic – ele reflectă recunoștința față de darurile pământului și rugăciunea pentru protecție, ploaie și belșug.
1. Mierea – darul albinelor și simbolul dulceții divine
Conform tradiției, pe 20 iulie se consumă miere, considerată „aurul dulce” al naturii. Sfântul Ilie este patronul apicultorilor, iar în unele zone, în această zi se face „recolta mierii” – momentul în care se deschid stupii pentru prima dată în an. Este bine să ai miere pe masă, fie simplă, fie folosită în prăjituri sau dulciuri, ca semn de mulțumire pentru roadele dulci ale verii.
2. Fructe de sezon – mai ales mere și caise
Se spune că Sfântul Ilie „matură” cerul cu trăsnete și fulgere, dar și livezile cu belșug. Merele, în special, sunt legate de această zi – în unele sate, nu se culeg merele până la 20 iulie, când sunt duse mai întâi la biserică spre sfințire. Este bine să ai pe masă un bol cu fructe proaspete – mere, caise, piersici sau prune, toate ca semn al roadelor verii și al recunoștinței.
3. Colivă sau cozonac – în memoria celor trecuți
Chiar dacă nu este o zi de pomenire în mod oficial, multe familii obișnuiesc să împartă colivă, cozonac sau colaci în amintirea celor plecați dintre noi. Este o formă de milostenie și de rugăciune, dar și un prilej de a păstra vie legătura cu cei dragi.
Citește și: Noaptea de Sânziene, când se deschid Cerurile. Tradițiile și superstițiile românilor pe 24 iunie
4. Pui sau carne de pasăre – gătită simplu, cu legume
Fiind o zi de sărbătoare, este dezlegare la carne. Tradițional, se pregătesc mâncăruri mai ușoare, cu carne de pasăre – pui fript, tocană de legume cu carne sau sarmale cu pui. Se evită carnea de porc, prea grea pentru vară, și se pune accent pe prospețime și simplitate.
De 20 iulie trebuie să faci pâine sau colaci de casă
Pâinea este nelipsită de pe masa oricărei sărbători, dar pe 20 iulie, unii gospodari aleg să pregătească sau să cumpere pâine de casă, uneori chiar împletită, ca un semn de belșug și împlinire. Colacii rotunzi simbolizează soarele și ciclicitatea vieții – elemente profund legate de această zi.
6. Vin sau suc de fructe – pentru binecuvântare și veselie
Un pahar de vin roșu sau alb, natural, este adesea pus pe masă în semn de sărbătoare. Pentru cei care nu consumă alcool, sucul de fructe de casă – precum cel de mere, struguri sau fructe de pădure – este o alegere la fel de potrivită.
Citește și: Ce este interzis să faci în ziua de vineri ca să nu ai ghinion. Tradiția respectată de femei
Ce să nu faci pe 20 iulie:
Conform tradiției, nu se lucrează în această zi – nu se spală, nu se coase, nu se face treabă în gospodărie. Se spune că cine nu respectă această zi poate atrage trăsnete și furtuni asupra casei sau a ogorului. Se merge la biserică, se dau de pomană fructe și preparate dulci, și se petrece în tihnă, în familie.
Pe 20 iulie, masa nu este doar o ocazie de a mânca bine, ci o expresie a tradiției și a credinței. Fie că o pregătești în mod simplu sau cu rafinament, important e să o așezi cu recunoștință și sărbătoare în suflet.
