Afirmațiile lui Grigore Leșe despre melodia „Așa-i românul” a încins spiritele. Preotul Doru Gheaja, cel care a găsit cântecul, i-a dat o replică intepretului de muzică tradițională românească în legătură cu originea compoziției pe care a descoperit-o în 1954.
„Așa-i românul” încinge spiritele. Replica pentru Grigore Leșe a preotului care a găsit cântecul
Artistul popular Grigore Leșe a făcut o serie de declarații care au dus la reacții din partea unor intepreți de muzică populară și nu numai.
Astfel, invitat la emisiunea „Insider politic”, de la Prima TV, Leșe a afirmat că melodia „Așa-i românul” ar fi, de fapt, de origine maghiară.
În plus, el a mai spus și că melodia „Noi suntem români” nu este reprezentativă pentru muzica românească şi pentru poporul român.
„Este un marş. Ca şi cum ar spune bulgarii: „Noi suntem bulgari”, iar ungurii - „Noi suntem unguri”. Sau „Aşa-i românul”. Eu, până una-alta, sunt muzician. Eu ştiu bobiţele, am făcut asta în şcoală, în academie. Dacă o melodie sare la cvintă, e folclor maghiar.
Dar ei (n.r. - interpreţii români – n.r.) cântă „Aşa-i românul” ca şi cum ar fi melodie românească, dar e ungurească. Ei nu ştiu, pentru că n-au ştiinţă. Ei sunt oportunişti”, a spus Grigore Leșe în cadrul emisiunii.
Publicația Turnul Sfatului a luat legătura cu preotul Doru Gheaja (82 de ani), cel despre care se știe că a lansat melodia „Așa-i românul” cu ajutorul poetului Adrian Păunescu.
Acesta a povestit cum a ajuns la cântecul pe care l-a auzit pentru prima dată la Cluj, în anul 1954, de la un coleg din Chirpăr, județul Sibiu.
Grigore Leșe a făcut afirmații controversate despre mai multe cântece populare românești - Foto: Facebook/Grigore Leșe
„El poate să spună ce vrea (n.r. - Grigore Leșe). Eu cântecul acesta nu l-am cules așa cum se culege folclorul, eu l-am auzit la Cluj. În anul 1954 am intrat la Seminarul Teologic și acolo am avut un coleg care era mai mare decât mine cu doi ani și care era de loc din Chirpăr, pe lângă Agnita. O cânta în pauze și mi-a plăcut melodia și mi s-a imprimat în minte și imprimată a rămas.
De atunci, din ’54 eu știu melodia aceasta auzită de la acel coleg originar din Chirpăr. În acel sat, din câte știu eu, pentru că sunt născut lângă Mediaș și am fost preot lângă Sighișoara, în drum spre Agnita, cunosc acea zonă și eu știu că acolo nu au fost unguri, au fost sași. Că al meu coleg o fi auzit-o de la bătrânii din sat, că bătrânii de la altcineva, nu știu. Eu o știu din ’54”, a declarat preotul Doru Gheaja, pentru Turnul Sfatului.
Preotul a mai povestit cum a ajuns melodia la televizor și de ce i-a fost schimbat finalul.
„În ’80 o cântam eu la Agapia, la mese, așa când eram cu episcopul Emilian. O cântau toți preoții, pentru că o învățaseră toți. Într-una din dăți eram cu Adrian Păunescu la mănăstirea Râmeț, la masă. El era cu familia și i-a plăcut melodia „Așa-i românul”.
Dimineața mi-a spus: „părinte, mai cântă-mi o dată cântecul ăla de aseară” și i-am cântat acolo pe prispă, la Râmeț. Și l-a chemat pe Alexandru Căpușneac de la Televiziunea Română, care era cu el, și i-a spus „înregistrează-l pe părintele cu cântecul acesta în bisericuța monument istoric”. Și după aceea îl îmbrăcase în costum național și îl filmase el acolo sub stâncă, deasupra mănăstirii.
Și din anul următor a fost dat acest cântec la Televiziunea Română chiar de Sfântul Ilie. Adevărul este că înregistrarea, așa cum am învățat-o eu, este așa cum se cântă acum, ultima strofă fiind „O rugăciune către Dumnezeu”, dar în înregistrarea de atunci Păunescu a spus: „trebuie să o schimbăm, părinte. Trebuie să cânți spre Zamolxe Zeu, că altfel ne-o taie la cenzură”. Vă dați seama că anii ’80 la cenzură putea fi tăiat tot cântecul”, a mai povestit preotul.
În final, preotul a spus că regretă că s-a ajuns la astfel de declarații pe care nu le înțelege.
„Sincer, îmi pare rău că astăzi s-a ajuns la astfel de polemici”, a încheiat preotul Doru Gheaja, care a fost singurul preot care a cântat pe scena Cenaclului Flacăra.
