VIDEO Un nou tip de beton care se repară singur: folosește o enzimă din sânge care „mănâncă” CO2

DE Răzvan Scăeșteanu | Actualizat: 17.06.2021 - 12:44

Cum procesul de producție a cimentului, compusul de bază al betonunului, are o amprentă de carbon masivă, specialiștii încearcă să dezvolte tehnologii care să facă betonul mai durabil și să reducă emisiile poluante. Un exemplu, betonul care se își repară singur micile fisuri.

SHARE

O echipă de cercetători de la Worcester Polytechnic Institute (WPI), Statele Unite, a dezvoltat un nou tip de beton capabil să-și repare singur micile fisuri care apar în timp.

Dacă până acum au mai fost testate tehnologii de „autovindecare” pentru beton bazate, de exemplu, pe soluții pe bază de silicat de sodiu sau bacterii care produc un lipici special, materialul testat de WPI este inspirat de o reacție ce are loc în sângele uman. Mai concret, din modul în care enzimele din celulele roșii denumite anhidraze carbonice (AC) catalizează interconversia din dioxidul de carbon, apă și ionii disociați ai acidului carbonic, transferând repede CO2-ul din celule în fluxul sanguin.

Citește și: FOTO Eduard Novak a acoperit sigla rugby-ului cu cea a MTS la Stadionul de Rugby Arcul de Triumf

”Am căutat în natură să vedem ce element transferă cel mai repede CO2-ul și am găsit enzimele AC (...) Cum enzimele din corpul uman reacționează surprinzător rapid, acestea pot fi utilizate într-un mecanism eficient de reparare și întărire a structurilor din beton”, a explicat Nima Rahbar, unul dintre autorii studiului.

Durata de viață a structurilor din beton cu enzime AC, lungită cu 20 până la 80 de ani

Cercetătorii WPI au introdus enzime AC în praful de ciment și au observat că, după turnarea betonului, acestea încep să interacționeze cu CO2-ul din aer, să-l „mănânce”, și să producă cristale de carbonat de calciu, care umplu imediat micro-fisurile apărute.

Citește și: Băsescu ar putea rămâne fără privilegiile acordate foștilor șefi de stat

În testele WPI, micro-fisurile la scară milimetrică apărute în betonul turnat s-au „vindecat” în mai puțin de 24 de ore. Iar Nima Rahbar a estimat că, folosind această tehnologie, durata de viață a structurilor din beton ar putea fi lungită cu 20 până la 80 de ani.

Studiul WPI a fost publicat în Applied Materials Today.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.