Această primă fereastră deschisă spre măruntaiele „Planetei Roşii” este rezultatul a doi ani de cercetare (dar şi a zeci de ani de pregătire şi planificare) desfăşurată prin intermediul modulului robotizat InSight, aparţinând NASA - un laborator automat care a asolizat pe Marte în 2018 cu singura misiune de a studia interiorul acestei planete.
La aproximativ o lună după ce a asolizat în regiunea Elysium Planitia, InSight şi-a folosit braţul robotic pentru a instala un mic seismometru la suprafaţa planetei şi a început să asculte vibraţiile seismice care străbat interiorul planetei, similare cutremurelor de pe Pământ.
„Planeta Roșie” nu are plăci tectonice. E ca o singură placă tectonică gigantică
"Spre deosebire de Pământ, Marte nu are plăci tectonice; crusta sa este ca o singură placă tectonică gigantică (...) Însă falii, sau fracturi, încă se formează în crusta marţiană din cauza stresului provocat de continua contractare a planetei, pe măsură ce interiorul său se răceşte", conform unui comunicat al NASA.
Aceste fracturi pot produce vibraţii seismice - şi, de-a lungul ultimilor 2 ani, InSight a detectat 733 de astfel de vibraţii. Pornind de la analiza a 35 dintre cele mai puternice seisme depistate pe Marte (cu magnitudini între 3 şi 4), cercetătorii NASA au calculat cât de rapid se propagă şi până la ce distanţă ajung aceste unde seismice, obţinând astfel o hartă a structurilor interne ale planetei.
Citește și: iPhone Photography Awards 2021: un fotograf de origine română, marele câștigător
Foto: Seismogramă de pe Marte.
Echipa a descoperit însă că, la fel ca şi în cazul Pământului, interiorul lui Marte este compus din trei straturi - o crustă, mantaua şi nucleul -, însă dimensiunile şi compoziţiile acestor straturi diferă în mod substanţial între cele două planete. Spre exemplu, crusta marţiană este mult mai subţire decât se aşteptau oamenii de ştiinţă, coboară până la o adâncime cuprinsă între 20 şi 37 de kilometri şi conţine două sau trei substraturi. Pentru comparaţie, crusta terestră are o grosime maximă de aproximativ 100 de kilometri, conform USGS.
Dedesubtul crustei se află o manta cu o grosime importantă, de aproximativ 1.560 de kilometri. Nucleul marţian este, de asemenea, de dimensiuni foarte mari, având aproximativ jumătate din diametrul întregii planete. Nucleul, topit la fel cum este şi nucleul exterior al Pământului, este mai mare decât se aşteptau oamenii de ştiinţă.
Deocamdată însă oamenii de ştiinţă nu ştiu dacă, la fel ca şi Pământul, Marte are un nucleu interior solid -, însă măsurarea nucleului exterior al planetei reprezintă o reuşită remarcabilă, conform NASA.
"Oamenii de ştiinţă au avut nevoie de sute de ani pentru a măsura nucleul Pământului. După misiunile Apollo, au avut nevoie de 40 de ani pentru a măsura nucleul selenar. InSight a avut nevoie de doar doi ani pentru a măsura nucleul lui Marte", a subliniat Simon Stähler, profesor de geoştiinţe la Universitatea ETH din Zurich, coordonatorul unuia dintre cele trei studii publicate de Science.
