Superconductivitatea, proprietatea unui anumit material de a transporta electricitate fără pierderi, a fost descoperită la începutul secolului trecut, în 1911, la temperaturi apropiate de zero absolut (−273.15° C).
Apoi, de-a lungul timpului, cercetătorii au testat fel de fel de superconductori la temperaturi din ce în ce mai mari, dar niciodată nu s-a ajuns la o temperatură ambientală normală. În 2015, de exemplu, specialiști de la Max Planck Institute for Chemistry din Mainz, Germania, au creat un superconductor din hidrogen și sulf la -70° C.
Superconductorul descoperit acum de cercetărorii de la Universitatea Rochester din New York este obținut prin ”presarea” unui material din carbon, hidrogen și sulf între două vârfuri de diamant și ”lovirea” acestuia cu laser pentru inducerea reacțiilor chimice.
”Presarea” materialului se realizează, atenție, la o presiune de aproape 2,6 milioane de ori mai mare decât presiunea atmosferică, pentru ca rezistența electrică a acestuia să dispară la temperaturi de până la 15° C, potrivit unui studiu publicat de cercetători în Revista Nature.
Prim urmare, noul superconductor, care nu mai are nevoie de sisteme complicate și grele de răcire, deschide calea către dezvoltarea de noi tehnologii care ar putea revoluționa industria electronicelor și pe cea a transporturilor.
