Xi Jinping și-a dorit ca China să fie o putere globală în domeniul fotbalului. Ce a mers prost?

DE Florin Budescu | Actualizat: 08.04.2023 - 20:02
FC Wuhan Three Towns, campioana Chinei, la câştigarea Supercupei - Foto: Profimedia Images
FC Wuhan Three Towns, campioana Chinei, la câştigarea Supercupei - Foto: Profimedia Images

A fost un vis chinezesc, condus de același tip de ambiție, care a făcut ca această țară să se ridice de la sărăcie, la a doua cea mai mare economie a lumii, în decurs de doar câteva decenii. Dar de data aceasta a fost vorba despre un vis neîmplinit.

SHARE

În 2011, cu aproximativ un an înainte de a deveni liderul țării, Xi Jinping a schițat o viziune de a transforma China dintr-un mic stat fotbalistic, într-o superputere fotbalistică.

Cum a ratat Xi Jinping fotbalul

El a pus ochii pe cel mai mare pot existent al sportului, fotbalul, și a conturat un plan în trei etape, pentru echipa națională masculină: să se califice la o altă Cupă Mondială, să găzduiască o Cupă Mondială și să câștige o Cupă Mondială.

Pentru o țară care, la acea vreme, nu se afla printre primele 70 de țări din lume și care se calificase pentru cea mai importantă competiție fotbalistică doar o singură dată, de la prima sa încercare, din 1957, dimensiunea acestei sarcini era imensă.

Cu toate acestea, puțini ar fi putut să se îndoiască de determinarea lui Xi, atunci când, în 2016, Federația Chineză de Fotbal a dezvăluit un plan pentru a face din această țară o "superputere fotbalistică mondială" până în 2050.

Citeşte şi: Macron: „China poate juca un „rol major” în războiul din Ucraina datorită relației strânse cu Rusia”

În sprijinul acestor cuvinte, a avut loc o creștere a cheltuielilor, care a întors capetele jucătorilor și fanilor din întreaga lume. Conglomeratele afiliate statului și dezvoltatorii imobiliari, care se bucurau de un boom imobiliar, au inundat cu bani prima competiție internă a țării.

Superliga chineză (CSL) a devenit un focar pentru superstarurile străine, în căutarea unor sume de plată mari, fiecare semnătură de nume mare fiind mai atrăgătoare decât cea precedentă.

Brazilianul Alex Teixeira a semnat cu Jiangsu Suning, pentru 54 de milioane de dolari; compatriotul său, Hulk, la Shanghai SIPG, pentru 60 de milioane de dolari; Oscar, tot la Shanghai, pentru 65 de milioane de dolari, conform CNN.

Citeşte şi: China a trimis nave de război în strâmtoarea Taiwan. Se fac exerciţii de „pregătire pentru luptă"

În curând, CSL a rivalizat cu cele mai mari ligi din Europa, în ceea ce privește banii cheltuiți. În anul de boom 2015-16, s-au cheltuit 451 de milioane de dolari pe transferuri, ceea ce a dus Liga de Fotbal Chineză în primele cinci ligi care cheltuiesc cel mai mult din lume.

Superliga chineză, care a fost vârful de lance al marilor planuri fotbalistice ale țării, a cheltuit mai mulți bani pe jucători străini decât a câștigat în fiecare an, în ultimii 10 ani.

Dar, la mai bine de zece ani de când Xi și-a expus pentru prima dată visul, norocul fotbalului chinezesc a scăzut la fel de repede cum a crescut odată. Deciziile financiare proaste și presupusa corupție la nivel înalt, împreună cu o pandemie de trei ani, au lăsat sportul în paragină.

Impactul Covid

Când Covid a lovit economia și piața imobiliară a stagnat, fondurile de la firmele afiliate statului și de la dezvoltatorii imobiliari au secat. Regulile stricte ale pandemiei au însemnat mai puțini fani care să urmărească meciurile în direct și, la rândul lor, mai puțini sponsori.

Cluburile s-au luptat să plătească salariile; mulți dintre jucătorii și antrenorii străini, aduși pentru a ridica standardul jocului, au renunțat, mulți dintre ei invocând poziția oneroasă a guvernului, de a nu mai avea nevoie de Covid, ceea ce a făcut ca vizitarea familiilor lor să fie aproape imposibilă.

În condițiile în care sezonul 2023-24 al CSL va începe la 15 aprilie (ca semn al haosului, data oficială de începere a fost anunțată cu doar o săptămână înainte), majoritatea echipelor încă își caută cu frenezie înlocuitori la jucătorii mari plecaţi.

Fiascoul transferurilor de răsunet

Mulți cred că, de fapt, putregaiul se instalase cu mult înainte ca Covid să intre în scenă și că virusul "a exacerbat întregul scenariu financiar al Superligii Chineze, accelerând căderea acesteia și făcând aproape imposibilă obținerea de venituri de la sponsorii ligii și de la televiziuni", potrivit lui William Bi, un consultant sportiv din Beijing.

Dar, în timp ce, la fel ca în orice meci bun de fotbal, motivele din spatele aparentei dispariții a visului lui Xi rămân o chestiune de dezbatere, puțini ar putea contesta un scor financiar care arată că marea majoritate a talentelor străine aduse pentru a construi această viziune au votat cu picioarele.

Aici, statisticile spun totul: Dintre cele mai bune 100 de transferuri din toate timpurile din campionat, conform bazei de date Transfermarkt, cel puțin 75 au fost străini. Doar trei dintre ei au rămas în China.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te