Stejarii vor afla în scurt timp concluziile comisiei independente de anchetă care cercetează atât modul în care a decurs campania de calificare în anii 2017 și 2018, cât și eligibilitatea unor jucători străini care au făcut parte din loturile României, Spaniei și Belgiei.
Săptămâna trecută, un site georgian a prezentat pe surse informația potrivit căreia echipele României, Spaniei și Belgiei vor fi excluse din competiție, astfel încât Rusia s-ar califica direct, iar Germania ar juca barajul cu Portugalia.
Știrea pare mai degrabă un fake news întrucât georgienii nu sunt implicați în vreun fel în ancheta în curs. Doi dintre judecătorii desemnați pentru soluționarea cauzei sunt de la Curtea Supremă din Anglia, iar al treilea de la Curtea Supremă din Africa de Sud, așadar nicio legătură cu Georgia.
Site-ul World Rugby, spart
Singura speculație privind accesul la unele informații confidențiale poate veni după anunțul oficial al World Rugby, care a restricționat accesul la passport.worldrugby.org, secțiune destinată antrenorilor din toată lumea, după ce site-ul a fost spart pe data de 3 mai. Conform World Rugby, au fost afectate bazele de date personale ale celor care au participat la cursuri de antrenori, inclusiv adresele de emai și parolele. Secțiunea passport.worldrugby.org era închisă și luni.
Deocamdată, singura sancțiune adoptată a fost pedepsirea aspră a 5 jucători spanioli care l-au agresat pe arbitrul Vlad Iordăchescu la finalul meciului cu Belgia. Aici trebuie să precizăm că astfel de evenimente se întâmplă extrem de rar pe terenul de rugby. Eu nu îmi amintesc să fi văzut așa ceva în ultimii 35 de ani , indiferent de nivelul competiției.
Povestea acestei campanii de calificare este însă mult mai complexă și cred că ar fi bine să punctăm toate momentele importante prin prisma jocului de rugby.
Anul trecut, Spania era departe de a fi în cărți, așa că nimeni nu și-ar fi imaginat că meciul Belgia – Spania din 2018 va fi unul decisiv. Așa se face că desemnarea arbitrului român nu a fost cotestată de nimeni la începutul ediției din 2018.
Arbitrul nu a văzut două eseuri în meciul Rusia - Spania
Au urmat însă două meciuri cu cântec pentru Spania. Primul cu Rusia, când ibericii au câștigat la Moscova în urma anulării a două eseuri perfect valabile ale urșilor. Arbitrul era așezat exact în partea din care nu se vedea nimic la ambele faze, iar proba video nu este obligatorie în această competiție. Rusia a pierdut atunci, surprinzător șansele la calificare.
A urmat apoi meciul Spaniei cu România, pierdut de ai noștri pe fondul unui joc slab, dar și pe fondul unui arbitrajul neclar al unui francez. Un joc fragmentat exact când le trebuia spaniolilor, majoritatea jucătorilor fiind de origine franceză. Acest lucru nu scuză însă jocul slab al Stejarilor, pe care și l-au asumat bărbătește.
Nici în Rusia și nici în Spania nu și-a permis vreun jucător al echipelor care au pierdut să se apropie măcar de arbitru sau să-l ia la întrebări.
Schimbare de strategie
Între timp, prezența lui Vlad Iordăchescu a fost contestată de spanioli pentru că meciul cu Belgia devenise decisiv. Solicitarea a fost însă respinsă, dar aici vorbim totuși despre rugby, un sport cu alte valori decât fotbalul. Probabil acest lucru le va fi învățătură de minte celor de la Rugby Europe.
Meciul Belgia – Spania, disputat de fapt între francezii belgieni și francezii spanioli, a fost unul comparabil cu Spania- România din multe puncte de vedere. Echipa Spaniei a luat jocul în ușor și a evoluat sub așteptări, iar Vlad Iordăchescu este acoperit de regulament pentru toate deciziile importante.
În primul comunicat al World Rugby se vorbește cu lejeritate despre rejucarea meciului Belgia -Spania, dar, în fnal, concluzia a fost că trebuie inițiată o anchetă independentă care să verifice întreaga campanie de calificare, adică toate meciurile din 2017 și 2018, plus eligibilitatea unor jucători.
Când vine vorba despre rejucare, primul meci relevant este sfertul de finală dintre Scoția și Australia de la ultima Cupă Mondială. În urma unei gafe de arbitraj, cu tot cu analiză video, Australia a marcat în ultimul minut și a câștigat meciul eliminând Scoția.
Nu a fugărit nimeni arbitrul și nu s-a rejucat meciul. Trebuie să reamintim că Scoția ar fi fost singura echipă din emisfera nordică în semifinale. Miza era enormă, la fel ca și greșeala. Iar exemplele pot continua. Sigur, o rejucare ar fi dat peste cap parcursul firesc al competiției, dar este vorba despre același spirit despre care vorbește World Rugby acum, în cazul României.
Jucătorii eligibili
Rămâne problema jucătorilor eligibili. Nu intrăm în amănunte în cazul jucătorilor folosiți de Spania și Rusia. Probabil că situațiile sunt similare.
În cazul lui Sione Fakaosilea, jucător din Tonga care nu ar fi eligibil pentru că ar fi jucat într-o selecționată de rugby a țării sale, din punct de vedere al documentelor situația este foarte clară. Federația Română de Rugby are un document oficial de la federația similară din Tonga, conform căreia Sione Fakaosilea nu a reprezentat această țară la nivel de echipă națională. În plus, există și o declarație pe proprie răspundere a jucătorului.
Evident, World Rugby are aceste documente, și tocmai de aceea Sione Fakaosilea a putut juca pentru naționala României. Aceasta este o procedură standard în astfel de cazuri. Este foarte probabil ca documente similare să existe și pentru jucătorii străini folosiți de Spania și Belgia. Atâta timp cât nu există alte proceduri, ce ar fi putut să facă mai mult Federația Română de Rugby?
De altfel, pentru un alt jucător, Eseria Vueti de la Steaua, World Rugby a dat un răspuns negativ la solicitarea federației noastre în privința eligibilității. Sportivul jucase pentru Fiji Warriors, echipă considerată reprezentativă.
Ce ar trebui să se întâmple
Ce ar putea totuși să decidă comisia independentă de anchetă pentru ca, pe viitor, astfel de lucruri să nu se mai întâmple?
În primul rând ar trebui ca arbitrajul video să fie obligatoriu măcar în prima grupă valorică a European Cup. Dar acest lucru nu se întâmplă în momentul de față, deși România dispune de tehnica necesară. De asemenea, și Spania, Belgia, Germania, Rusia sau Portugalia și-ar permite financiar dotarea cu tehnica necesară pentru arbitraj video.
Apoi ar fi reglementarea modului de reapartizare al arbitrilor, precum și modalitățile de soluționare ca contestațiilor. Poate că World Rugby ar puutea să sprijine Rugby Europe cu desemnarea unor arbitri de top măcar la meciurile decisive. Pe de altă parte sunt absolut convins că nimeni nu l-ar contesta pe celebrul arbitru galez Nigel Owen chiar dacă ar arbitra Țara Galilor cu orice altă echipă.
Vom vedea în scurt timp rezultatul comisiei de anchetă. Ai noștri sunt optimiști și să sperăm că lucrurile vor fi judecate corect. Ar fi păcat de munca jucătorilor.
