Protecția Copilului Galați a precizat că fetița de 14 ani plină de sânge, pe care Poliția a refuzat să o ajute, este îngrijită în sistemul de protecție a copilului. Ea ar fi părăsit centrul de plasament cu bilet de voie, între orele 17.00 și 20.00, și ar fi fost în oraș, unde s-ar fi întâlnit cu prietenul ei, cu un an mai mare, cu care ar fi întreținut relații sexuale consimțite, a susținut, într-o declarație pentru Digi 24, directorul adjunct al Protecției Copilului Galați.
Citește și: Cine conduce ancheta polițiștilor inumani din Galați: polițist de nota 7,95, cu salariul la secret
Newsweek România a solicitat DGASPC Galați mai multe informații, pe care le va publica îndată ce le va primi.
În județul Galați cresc, în grija statului, 1.163 de copii, potrivit datelor oficiale ale Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție (ANPDCA), la sfârșitul lunii martie 2019. Dintre ei, 303 sunt în centre de plasament rezidențiale (273 la stat și 30 la privat), 526 de copii cresc la asistenți maternali profesioniști, 187 de copii sunt plasați la rudele până la gradul al IV-lea, iar 147, la alte familii.
Citește și: VIDEO UPDATE. Anchetă la Galați, după ce Poliția refuză să ajute o fată plină de sânge
Doi copii au murit în sistemul de protecție a copilului din Galați, între 2013 și 2017, potrivit datelor adunate de Newsweek România, de la toate direcțiile de protecție a copilului din țară.
Sursa: Newsweek România
Despre incidentele în care au fost implicați asistenții maternali din județul Galați (în prezent sunt 298 de asistenți maternali în județ), Protecția Copilului Galați a comunicat Newsweek România următoarele date:
- 2014: Două cazuri de retragere a certificatului de asistent maternal profesionist, unul - pe motiv de nerespectare repetată a obligațiilor de sericiu și exploatarea muncii copiilor; cel de-al doilea - pe motiv că nu a asigurat protejarea copiilor din plasament de orice formă de exploatare/abuz din partea soțului AMP – dosar penal
- 2015: Două cazuri de retragere a certificatului de asistent maternal profesionist: un caz – lipsa de implicare în procesul educațional, neimplicarea copiilor în viața socială, cel dea-l doilea – desfacerea contractului de muncă pentru abz fizic asupra minorei din plasament, dosar penal
- 2016: Cinci cazuri de retragere a certificatului de asistent maternal profesionist: unul- discriminare în îngrijirea unuia dintre copiii din plasament, al doilea – refuz de colaborare cu echipa pluridisciplinară, refuz primire copil ăn plsamaent din motive etnice; al treilea- abuz emoțional asupra unui copil din plsamanet, al patrulea – situații repetate de gestionare deficitară a banilor proveniți din alocația de plasament; al cinilea az – refuz de colaborare cu echipa pluridisciplinară, exploatarea muncii copiilor, neasigurarea sprijinului educațional, nejustificarea banilor proveniți din alocația de plasament
- 2017: Nici un caz
- 2018: Un caz de retragere a atestatului – abuz fizic asupra minorei din plasament, dosar penal
- 2019: Nici un caz
Copiii din sistem, care au ajuns în grija statului din cauza neglijenței. Sursa: Raport „Copiii din sistemul de protecție”, Unicef, Banca Mondială, ANPDCA. 2016
Sursa: Raport „Copiii din sistemul de protecție”, Unicef, Banca Mondială, ANPDCA. 2016
În ceea ce privește modul în care copiii din Galați ajung cel mai des în grija statului, un raport din 2016 asupra întregului sistem de protecție, realizat de Unicef, Banca Mondială și ANPDCA, arată că județul Galați se află printre cele în care infracțiunile săvârșite de părinți sau comportamentul promiscuu al acestora determină plasarea copiilor în grija statului.
„Comportamentul infracțional și/sau promiscuu al părinților este raportat mai mult în dosarele copiilor din nouă județe, și anume: Olt, Galați, Bihor, Botoșani, Gorj, Hunedoara, Suceava, Vâlcea și București”, arată raportul „Copiii din sistemul de protecție”, publicat în 2016.
Citește și: Uciși din grija statului. 362 de copii au murit în grija statului, în cinci ani
2,4 la sută dintre mamele din Galați au un copil în sistemul de protecție. Sursa: Raportul „Copiii din sistemul de protecție”, Unicef, Banca Mondială și ANPDCA, 2016.
Biletul de voie, acoperire pentru angajații din centrele de plasament
În ceea ce privește biletul de voie, specialista Unicef Voichița Tomuș (Pop), una dintre autoarele studiului despre sistemul de protecție, explica, într-un interviu acordat Newsweek România în 2018, că este o practică despre care nu se vorbește în nici o procedură și la care personalul din centrele de plasament recurge din cauza numărului mic de angajați.
Despre biletul de voie „nu se vorbește în nici o procedură, la care se recurge pentru că este personal foarte puțin și pentru ca adultul să se acopere că știe unde este copilul. Atitudinea personalului din centru trebuie să fie mai apropiată de mediul familial, nu administrativă, cum este acum. Copilul vine, îți cere voie să meargă la film. Nu întrebi cu cine, unde, nu întrebi dacă are nevoie de bani pentru un suc, dacă vrea să rămână peste noapte. El știe că trebuie să se întoarcă la 11 în centru, că altfel «îl ia mama dracului». Așa se pune problema acum”, explica specialista Unicef, într-un interviu din 2018.
Citește mai multe aici: Uciși din grija statului. De ce fug copiii din centrele de plasament
Situația adopției copiilor. 77 la sută dintre copiii aflați în sistemul de protecție în Galați în 2014 nu aveau deschisă procedura adopției, ceea ce înseamnă că aveau rude identificate care nu își dăduseră acordul pentru deschiderea procedurii de adopție.Sursa: Raportul „Copiii din sistemul de protecție”, Unicef, Banca Mondială și ANPDCA, 2016.
