Asociația pentru Securitate la Incendiu (ASI) a acuzat, prin purtătorul său de cuvânt, că votul pe care l-au dat ONG-urile pentru locurile în Consiliul Economic și Social, prin platforma agreată cu SGG, nu are valoare juridică și că ASI nu a știut despre existența VotONG, pentru că altfel s-ar fi înscris.
Leontin Panchiosu a mai susținut, în declarația pentru Newsweek România, că Adriana Radu, activista votată de ONG-uri, al cărui nume nu s-a mai regăsit pe lista membrilor CES apărută în Monitorul Oficial, „a denigrat” prin faptul că a spus că a fost înlocuită din CES cu ASI.
Newsweek România nu a primit nici un răspuns nici de la Secretariatul General al Guvernului (SGG), nici de la Executiv, legat de numirile în Consiliul Economic și Social.
În schimb, fostul secretar general al Guvernului, acum deputat, Antonel Tănase (PNL), a declarat, pentru Newsweek România, că a respectat convenția cu ONG-urile și că, la demisia sa, în 8 decembrie, a lăsat lista cu numele pe care le-a primit de la VotONG pentru a fi semnată de prim-ministru.
Antonel Tănase a respins acuzația că procedura stabilită prin platforma VotONG ar fi fost netransparentă, spunând că a fost anunțată cu mult timp înainte și că „a fost foarte bine pusă de la punct, de asta am și agreat-o și așa am stabilit și cu prim-ministrul de atunci (Ludovic Orban – n.r.)”.
Accesați aici documentele transmise SGG după votul pe platforma VotONG.
Săptămâna trecută, Newsweek România a relatat despre scandalul izbucnit după publicarea listei membrilor societății civile în Consiliul Economic și Social, în care nu s-a regăsit o singură activistă, Adriana Radu, care se afla pe lista votată de ONG-uri cu propuneri pentru plenul CES.
Conform înțelegerii între ONG-uri și SGG, ONG-urile urmau să aleagă, prin vot, 14 membri care să fie numiți ulterior de prim-ministru în CES, iar pe al 15-lea membru din partea ONG-urilor să îl numească SGG. Din sursele Newsweek România, pe acest loc SGG l-ar fi numit pe Andrei-Robert Botez, de la Asociația Frends Pentru Dezvoltare, care a participat de asemenea la votul prin platforma VotONG, prezidată chiar de SGG.
Singura organizație din societatea civilă care a ajuns pe un loc în CES fără să participe la vot este Asociația pentru Securitate la Incendiu. Întrebat despre această situație, arhitectul Horia Nicolescu, reprezentantul ASI, ne-a transmis că nu face declarații, dar că „ONG-urile au candidat pe teoria asta că rămân numai ele definitiv”.
Citește mai multe aici: Culisele scandalului din CES: cum s-a trezit o activistă că nu este numită și cine e de vină
Asociația pentru Securitate la Incendiu: Este o platformă obscură. Nu am luat locul nimănui în CES
Leontin Panchiosu, purtător de cuvânt al Asociației pentru Securitate la Incendiu (ASI), ne-a transmis, pe un ton iritat, că asociația nu a luat locul nimănui în CES, că ASI nu a știut despre existența platformei VotONG, că arhitectul Horia Nicolescu, numit în CES, se simte „denigrat” pentru că presa scrie că i-a luat locul Adrianei Radu și că oricum cele două organizații – ASI și „Sexul vs. Barza” - au domenii de activitate diferite și nu ar fi avut de ce să fie pe același loc.
Întrebat dacă ASI va lua vreo măsură dacă este modificată lista membrilor CES, așa cum cer acum ONG-urile, Leontin Panchiosu a spus inițial că „vom lua măsuri”, „vom contracara și noi”, apoi a declarat că „noi nu ținem cu dinții” (de un loc în CES, n.r.).
Redăm cele mai importante declarații ale reprezentantului ASI, Leontin Panchiosu, pentru Newsweek România:
- „Mă gândeam că nu știți cum sunt lucrurile, apar lucruri care nu sunt conforme cu realitatea, cum ar fi faptul că dânșii au organizat pe o platformă un vot de care nu s-a știut, dvs. știți câte organizații există în țară? Câteva zeci de mii. Nu vi se pare normal că ar fi trebuit anunțate toate asociațiile astea? Știți câte asociații au participat la votul acesta? Aproape de 800 din aproape 150.000.
- Nu am știut (despre existența platformei), pentru că dacă știam participam și noi și alte organizații.
- Dacă ați citit statului Consiliului Economic și Social, o să vedeți că aceste asociații sunt numite de prim-ministru, nu în urma unui vot de o platformă, nu în urma unei convorbiri telefonice sau a unui comunicat. Sunt numite de prim-ministru.
- Asociația „Sexul vs. Barza” sau „Barza vs. Sexul”, nu știu cum se numește, ca și multe alte asociații, nu a fost scoasă de pe listă și băgată ASI. Dacă urmăriți atent situația, o să vedeți că Asociația „Sexul vs. Barza” este pe un segment care nu are nici o legătură cu ASI. Dacă cumva s-a scos Asociația „Sexul vs. Barza” și s-a introdus o altă asociație pe lista aia, pe care, repet, am văzut-o în Monitorul Oficial, în nici un caz nu a fost introdusă pe listă Asociația ASI. ASI e pe alt segment, nu pe protecția drepturilor omului, protecția femeilor ș.a.m.d.
- Nici nu o cunosc pe doamna Adriana Radu, care văd că postează fel și fel de lucruri, dar s-a plecat de la premisa falsă că a fost exclusă și introdusă ASI în locul ei. Total fals.
- Noi am depus pur și simplu un dosar la registratura SGG de înscriere pentru plenul CES, la începutul lunii noiembrie.
- Chestiile astea le putem face și noi, să ieșim în presă, să dăm comunicate, să jignim, puteți să-i transmiteți doamnei Radu că nu vrem să ajungem prin instanțe, că a denigrat Asociația ASI, pe domnul Nicolescu, care e o somitate în domeniu. Domnul Nicolescu s-a simțit denigrat, să știți că asociația ASI nu a făcut niciodată nici un proiect cu bani de la Guvern sau de la fonduri europene. Toate proiectele le-a făcut cu finanțare proprie, pe lista aceea erau 14 asociații, trebuiau să fie 15, deci ASI a intrat pe un loc liber. Nu a dat nici o asociație afară. Dacă a ieșit altă asociație, nu a fost scoasă de ASI, ASI nu a ocupat locul nimănui. Scrieți și dvs. în articol, dacă citiți, că sunt 14 asociații, problema asta e că pe platformă ar fi participat mai multe asociații dacă ar fi fost anunțate.
- E o platformă obscură, s-au organizat dumnealor, s-au votat între ei, am înțeles că au avut un acord cu Guvernul, nu mă interesează, nu are nici un fundament juridic, legal, în statutul CES e clar, asociațiile sunt numite de prim-ministru.”
- Întrebat ce va face ASI dacă va fi modificată lista cu membrii CES, Leontin Panchiosu a răspuns: „O să luăm măsuri, o să contracarăm și noi, cu ce drept să ne scoată, din moment ce s-a publicat în Monitorul Oficial? De ce să ne scoată pe noi și să introducă „Sexul vs. Barza” sau altă asociație?
Ideea e că a venit vremea să partipe în plenul CES și alte asociații – sunt probleme multe în țara asta, ard secțiile ATI, dacă SGG decide ca asociația să fie scoasă… noi nu ținem cu dinții, noi am depus un dosar la registratură, am fost luați în considerare.”
- ASI a depus pentru prima dată o candidatură pentru un loc în CES.
Antonel Tănase, ex-șef SGG: A fost o procedură bine pusă la punct, de asta am și agreat-o și am stabilit cu prim-ministrul de atunci
Antonel Tănase, actual deputat PNL, a fost șeful SGG în mandatul căruia a fost încheiată înțelegerea cu ONG-urile, prin care acestea să se organizeze și să-și aleagă prin vot propunerile pentru CES, urmând apoi ca prim-ministrul să facă numirile.
Antonel Tănase a declarat, pentru Newsweek România: „Cât am stat acolo, am respectat această înțelegere. Eu am lăsat lista pe care am primit-o de la VotONG, mai departe, ce a făcut noul secretar general, întrebați-l pe el.
Mie îmi pare rău, eu am respectat convenția pe care am avut-o cu platforma.
(Procedura a fost, n.r.) Anunțată cu mult timp înainte, s-au înrolat peste 1.000 de ONG-uri, pe domenii de activitate, s-au înscris, s-au votat, a fost termen de contestații, a fost o procedură foarte bine pusă la punct, din punctul meu de vedere. De asta am și agreat-o și așa am stabilit și cu prim-ministrul de atunci (Ludovic Orban, n.r.)”.
Întrebat dacă știe ce s-a întâmplat după plecarea sa cu această listă, Antonel Tănase a declarat că „nu a întrebat”.
Membrii CES din societatea civilă nu au fost încă validați
Deși decizia cu cele 15 nume din societatea civilă a fost publicată în Monitorul Oficial, mandatele membrilor CES nu au fost încă validate.
Conform legii, după numirea de către prim-ministru, cei 15 membri trebuie să depună la CES un dosar administrativ, care trebuie avizat de o comisie tehnică. Când secretarul general al CES are cel puțin 24 de nume validate pentru plenul CES (câte 8 din fiecare sector – patronate, sindicate, societate civilă), este convocată prima ședință de constituire a noului plen CES. În această ședință sunt validate efectiv mandatele de patru ani ale reprezentanților societății civile.
Actualele mandate ale membrilor CES expiră în 4 ianuarie. CES se ocupă cu avizarea proiectelor de acte normative inițiate de Guvern și a inițativelor legislative ale parlamentarilor și este compus din 45 de membri, din care 15 numiți de patronate, 15 de către sindicate și 15 din societatea civilă, desemnați de prim-ministru.
