Subiectul violenței domestice a ajuns din nou în spațiul public, după ce vedeta TV Daniela Crudu a ajuns la spital, după ce a fost bătută de partenerul ei de viață. Anterior, cel puțin alte două femei au fost omorâte în bătaie de soții lor, în ultimele două săptămâni, conform cazurilor prezentate în presă.
Tabloul violenței domestice este încă mult mai amplu: anul trecut, polițiștii au înregistrat 44.094 de infracțiuni din sfera violenței domestice, cuprinse în Legea 217/2003, privind prevenirea și combaterea violenței în familie.
Citește și: Nici o victimă a violului nu a mers la centrul-pilot. Proiectul din care face parte - 2,5 milioane €
79 de omoruri, 54 de tentative de omor, 425 de rele tratamente aplicate minorului, 25.968 de loviri sau alte violențe și 198 de violuri au fost raportate, în 2019, în toată țara, la Poliție.
Mai mult, au fost emise 7.899 de ordine de protecție și 7.896 de ordine de protecție provizorii, mai arată datele IGPR, remise la solicitarea organizației feministe Filia.
De la finalul lui 2018, polițiștii pot emite ordine de protecție provizorii, pentru cazurile de violență domestică în care viața victimei este pusă în pericol. Cu toate acestea, peste o treime dintre aceste ordine sunt încălcate sistematic.
Citește și: Bătaia este încă „ruptă din rai“ în familiile românești
Newsweek România a prezentat, anul trecut, cazul unei femei care avea 11 ordine de protecție, iar fostul ei soț le încălcase pe toate, continuând să o terorizeze.
O soluție ar fi introducerea brățărilor electronice, măsură despre care politicienii români discută de 10 ani, fără însă ca vreun proiect de lege să fie adoptat de Parlament. Anul trecut, Ministerul de Interne a lansat în dezbatere publică un nou proiect privind brățările electronice, care însă se află în continuare la minister, „în curs de definitivare”, potrivit unui răspuns al MAI, pentru Newsweek România.
Citește mai multe aici: Brățările electronice, un colac de salvare pentru victime?
Sociologul Gelu Duminică explica, într-un interviu pentru Newsweek România, de anul trecut, că, de foarte multe ori, cazurile de violență domestică sunt subraportate, victimele ferindu-se să apeleze la autorități de frică, de rușine sau pentru că sunt sfătuite să rămână lângă soțul agresor de „gura lumii”.
„Violența domestică nu este apanajul unei regiuni geografice sau a unei categorii sociale, ci este parte din cultura românească, înțelegând prin cultură tot ce se transmite non-genetic. Bătaia este una dintre formele de educare acceptată sau, în ultima vreme, tolerată în societatea românească. «Bătaia este ruptă din rai», «Femeia nebătută este precum calul nestrunit» sunt expresii din folclorul românesc care oglindesc violența ca formă de educare sau ca metodă de pedeapsă“, a mai explicat sociologul, pentru Newsweek România. Foarte grav este și că adulții transferă către familiile lor valorile cu care au fost crescuți și, astfel, cultura violenței se perpetuează”, explica sociologul Gelu Duminică.
Citește și: Cum le lasă Gabriela Firea pe femeile abuzate fără singurul centru în regim de urgență din București
