Familia adoptivă a Sorinei a acuzat presiuni asupra justiției din partea Parchetului General, care solicită revocarea adopției în baza „impactului negativ asupra opiniei publice, afirmându-se că minora a fost afectată emoțional”, potrivit cererilor instituției, depuse în instanță.
Citește și reacția lui Bogdan Licu: Procurorul general își bate joc de plângerea familiei Săcărin: „Da, sunt foarte speriat”
„În urma unei emoții publice generate de știri false, precum că soții Săcărin sunt traficanți de organe, membri în rețele de trafic de copii și discursuri incitatoare la ură, se autosesizează organele de cercetare penală.
Fără a avea o probă în acest sens, autoritățile judiciare pun la îndoială hotărâri judecătorești definitive, stimulează prin acțiunile lor nerespectarea hotărârilor judecătorești și pun în pericol ordinea de drept”, a susținut familia Săcărin, într-un comunicat remis redacției.
De altfel, familia adoptivă a Sorinei a depus la Inspecția Judiciară sesizări împotriva procurorului general interimar Bogdan Licu și împotriva procuroarei Mihaiela Iorga Moraru, de la Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, pe care îi acuză de lipsire de libertate, abuz în serviciu, compromiterea intereselor justiției, trafic de influență, comunicare de informații false și favorizarea făptuitorilor.
Citește și: Cazul fetiței din Mehedinți. Cum s-a ajuns la intervenția în forță - explicațiile Parchetului
Secția Specială a cerut pașaportul Sorinei
Totodată, familia adoptivă a acuzat și restrângerea abuzivă a libertății Sorinei, după ce procuroarea Mihaiela Iorga Moraru, de la Secția Specială de Investigare a infracțiunilor din Justiție, a reținut pașaportul copilei. Avocata familiei Săcărin a explicat că cererea nu poate fi atacată în instanță, nefiind dispusă în cadrul procesului penal prin ordonanță.
„Urmare a cererii dvs. (...) privind eliberarea unui pașaport simplu temporar pentru fiica dvs., Săcărin Sorina, având termen inițial de soluționare data de 26.06.2019, (...) vă informăm că pașaportul nu vă poate fi înmânat, întrucât la data de 26.06.2019, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ne-a solicitat punerea la dispoziție, de îndată, în original, a tuturor documentelor care au însoțit cererea de eliberare a pașaportului, precum și a pașaportului emis pe numele minorei”, este răspunsul primit de Gabriel Săcărin, tatăl adoptiv al Sorinei, de la Serviciul pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor din Dolj.
Famila Săcărin a mai acuzat, prin avocatul său, că „România a picat testul independenței justiției, autoritățile judiciare au reacționat în urma unor acțiuni de manipulare și propagandă și restrâng libertatea unei persoane. În realitate, asta nu a înțeles nimeni că poate fi un test, iar aceasta se poate întâmpla oricând, oricui.
Aici se luptă, de fapt, două paradigme: cea modernă, a celor care cred în statul de drept, in justiție, în puterea unei hotărâri judecătorești, și cea premodernă a celor care cred în conspirații mondiale, strigoi, moroi, unde nu legea domnește, ci voința autocratului. Din păcate, justiția din România e în paradigma premodernă, dacă domnul procuror general vrea, se poate orice”.
Procuroarea de la Craiova, cercetată de Inspecția Judiciară
Marți, Inspecția Judiciară a anunțat că a început cercetarea procuroarei Maria Pițurcă, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, pentru felul în care a luat-o pe Sorina din curtea familiei ex-asistentei maternale Mariana Șărămăt, din Baia de Aramă.
Tot marți, Curtea de Apel Craiova a decis ca dosarul în care șeful Parchetului General a solicitat emiterea unei ordonanțe președințiale să fie strămutat la Tribunalul Slatina. Săptămâna trecută, familia adoptivă a trimis o scrisoare publică procurorului general interimar, în care a cerut strămutarea dosarului, exprimându-și teama că soții vor fi linșați în Mehedinți, unde procurorul general depusese sesizarea prin care cerea ca Sorina să rămână în România și să facă terapie.
Citește și: Cazul fetiței din Mehedinți. Familia adoptivă a Sorinei cere strămutarea dosarului, acuzând linșarea
O a doua cerere a procurorului general, prin care Bogdan Licu a cerut revocarea adopției, se judecă la Curtea de Apel Craiova.
Argumentele avocatului familiei asistentei maternale se regăsesc în cererile procurorului general
În cele două cereri formulate de procurorul general Bogdan Licu, prin care cere ca Sorina să rămână în țară până la finalizarea cercetărilor, dar și revocarea adopției, apar mai multe formulări extrem de asemănătoare cu argumentele pe care le-a avut în fața instanței avocatul Victor Dumitrică, care a reprezentat-o pe fosta asistentă maternală Mariana Șărămăt. Aceste argumente ale avocatului Dumitrică apar în motivarea deciziei Curții de Apel Craiova privind adoptarea Sorinei de către familia Săcărin.
Citește și: Cazul fetiței din Mehedinți. Faptele din spatele unor jumătăți de adevăruri
Redăm câteva fragmente din cele două cereri, consultate de Newsweek România.
Cererea de ordonanța președințială, depusă de procurorul general interimar
„Trebuie subliniat că minora are nouă ani și a fost crescută de la o vârstă fragedă în cadrul unei familii cu care a legat relații de afecțiune puternice. În urma hotărârii de adopție, minora va trebui să se deplaseze într-o țară străină, la o familie practic necunoscută, într-un mediu complet nefamiliar, schimbarea la care aceasta urmează a fi supusă fiind de o intensitate deosebită”.
„Interesul superior al minorei implică, în primul rând, stabilitate. Concret, copilul face parte dintr-o colectivitate locală, dintr-un sistem de învățământ pe care îl cunoaște și cu care s-a acomodat. Mediul în care minora a crescut și s-a dezvoltat timp de aproape șapte ani, începând cu vârsta de un an și două luni creează certitudinea că aceasta vede în familia Șărămăt familia sa naturală. În acest context, preluarea minorei din cadrul familiei este percepută ca un abuz”.
Cererea de revizuire a adopției, depusă de procurorul general interimar
„Deși familia Șărămăt avea doi copii majori, în anul 2012 a preluat în plasament alți doi copii, în vârstă de un an și două luni, respectiv nouă luni – minorii L. Sorina și C.A. Din cuprinsul dosarului în care a fost pronunțată hotărârea a cărei revizuire se solicită rezultă că cele două minore fac parte din familia Șărămăt au fost botezate în aceeași zi, au mers împreună la grădiniță, și, în prezent, la școală, dorm împreună în aceeași cameră și în același pat, poartă aceleași haine, au aceleași jucării, au fost plecate împreună în vacanțe și nu au fost niciodată despărțite, între acestea creându-se o legătură fraternă. Interesul superior al minorei implică, în primul rând, stabilitate. Concret, minora face parte din colectivitatea locală, dintr-un sistem de învățământ pe care îl cunoaște și cu care s-a acomodat. Mai mult, având în vedere vârsta minorei, aceasta nu înțelege diferența dintre situația sa juridică și cea a minorei C.A.”
Ce a susținut în fața instanței avocatul Victor Dumitrică, care a reprezentat familia asistentei maternale Mariana Șărămăt, potrivit motivării Curții de Apel Craiova
„Avocat Victor Cristian Dumitrică, pentru intimata intervenientă Șărămăt Mariana, a pus concluzii de respingere a apelurilor reclamanților (...) Referitor la interesul superior al minorei, arată că cele două minore sunt aduse în sânul familiei Șărămăt, au fost botezate creștinește în aceeași zi, au mers împreună la grădiniță, dorm împreună în aceeași cameră și în același pat, au aceleași jucării, au fost în permanență plecate în vacanțe împreună și nu au fost niciodată despărțite. (...) Interesul superior al minorei pledează în primul rând pentru stabilitate (...) minora face parte dintr-un sistem social, dintr-o colectivitate locală, dintr-o familie, face parte dintr-un sistem de învățământ pe care îl cunoaște, cu care este obișnuită, cu care a crescut și cu care s-a acomodat. (...) a arătat că se susține că minora are sechele din cauza faptului că minora A. A fost adoptată și ea nu a fost adoptată, însă la vârsta minorei nu are cunoștință despre existența acestor raporturi juridice pe care nu le poate înțelege. (...) Se dorește ca minora să fie dusă pe teritoriul statului american și integrată într-un sistem de învățământ și într-un sistem social pe care minora nu le cunoaște, minora putând avea un șoc cu ocazia acestui transfer în evoluția ulterioară a acesteia”.
Viața Sorinei, folosită pentru atacuri politice
Amintim că Sorina, o fetiță de opt ani crescută în plasament, la o asistentă maternală profesionistă, a fost adoptată de o familie de români din America, în luna aprilie. Timp de două luni, ex-asistenta maternală, căreia i-a fost întrerupt contractul de muncă, a refuzat să predea copilul familiei adoptive, susținând că ea însăși a încercat să o adopte, însă a fost mințită de Protecția Copilului Mehedinți, care i-ar fi spus că fetița nu este adoptabilă.
Totuși, asistenta maternală a redactat două declarații în care a refuzat adopția. Cazul a făcut vâlvă în societate, după ce pe Facebook a apărut, vinerea trecută, o înregistrare în care fetița este scoasă din casă cu forța, de o procuroare, în baza plângerii familiei adoptive, care a reclamat că Sorina era ținută la Baia de Aramă cu forța. Familia asistentei maternale i-ar fi spus micuței că părinții adoptivi vor să o taie și să îi ia organele, potrivit oamenilor legii.
Cazul a fost folosit ca pretext pentru atacarea justiției de către Coaliția PSD-ALDE.
Un al doilea caz a apărut și la Caraș-Severin, unde o asistentă maternală a refuzat să dea familiei adoptive o fetiță crescută în plasament. Citește mai multe despre acest caz aici: Caz similar cu al Sorinei,la Caraș: Deși adoptată, asistenta maternală refuză să le-o dea părinților
