Facturi uriașe la iarnă. Cât va costa încălzirea la bloc și la casă? Diferențe de preț de la o lună la alta
De la iluzia plafonării, la șocul termic din ianuarie. Cum se reflectă fluctuațiile legislative și costul gigacaloriei sau al gazului în bugetul unei familii obișnuite? Să facem un studiu de caz despre presiunea utilităților, în sezonul rece.
Venirea sezonului rece nu aduce de mult doar legătura cu primele ninsori, ci și un reflex de supraviețuire financiară pentru gospodăriile din România: frica de factura la întreținere.
În spatele discursurilor oficiale despre subvenții și scheme de sprijin, realitatea din teren, pentru locatarii racordați la sistemul centralizat de termoficare, arată o dinamică brutală, atunci când temperaturile scad sub zero.
Facturile mari de iarnă, în România. Cât va costa cu adevărat încălzirea? Diferențe uriașe între luni
Luăm exemplul unei familii tipice care locuiește într-un apartament de 3 camere (suprafață utilă de ap. 65-70 mp), situat într-un bloc tipic din mediul urban, conectat la rețeaua centralizată de încălzire.
În lunile de tranziție (octombrie-noiembrie): Încălzirea pornește de regulă târziu, în funcție de media temperaturilor exterioare.
Factura globală de întreținere pentru o astfel de familie se situează în jur de 350 - 450 de lei pe lună (din care gigacaloria consumată parțial reprezintă o sumă moderată).
În miezul iernii (decembrie - februarie): Odată ce sistemul funcționează la capacitate maximă, iar pierderile din rețeaua termică îmbătrânită încep să se simtă în contorizare, costurile explodează.
Citeşte şi: Caloriferele sunt fierbinți, dar casa rămâne rece? Greșeala de amenajare care împiedică încălzirea eficientă
La o factură de întreținere, care include atât căldura, cât și apa caldă menajeră, costul total pentru un apartament cu 3 camere urcă frecvent la 900 - 1.300 de lei/lună, în funcție de oraș și de gradul de izolare al blocului.
La aceasta, se adaugă factura separată de energie electrică (care crește prin iluminat prelungit și electrocasnice) și gazul de la aragaz (dacă este cazul).
Ce spun cifrele despre buzunarul românului?
Pentru o familie cu două salarii medii sau o combinare de pensie/salariu, o întreținere de peste 1.000 de lei, în mijlocul iernii, reprezintă o lovitură grea — adesea un sfert sau o treime din venitul net lunar.
Subvențiile locale la gigacalorie sau promisiunile de plafonare ajung adesea diminuate pe hârtie sau vin cu întârziere, în timp ce furnizorii emit facturile la valoarea nominală maximă.
Astfel, blocul conectat la sistemul centralizat rămâne o loterie: plătești scump, adesea pentru un agent termic livrat cu întreruperi sau scăderi de temperatură în calorifere, fiind obligat să compensezi cu aeroterme sau calorifere electrice (ceea ce umflă și factura de la lumină).
Cum se schimbă lucrurile dacă ai o centrală termică pe gaz?
Luăm exemplul unei case tipice din mediul urban/periurban din România: o locuință cu o suprafață utilă de 100 de metri pătrați, izolație medie (polistiren de 10 cm), în care locuiesc doi adulți și un copil.
Sistemul de încălzire este bazat pe o centrală termică propriu-zisă pe gaze.
În lunile de tranziție (octombrie-noiembrie): Consumul mediu se situează în jur de 100-120 mc de gaze pe lună, utilizate preponderent pentru apă caldă și o încălzire timidă, dimineața și seara.
Factura se menține într-o zonă digerabilă, undeva în jur de 350-450 de lei.
Citeşte şi: Poți reduce la jumătate costurile de încălzire cu aerul condiționat? Cât consumă dacă îl pornști toată ziua
În miezul iernii (decembrie - februarie): Odată ce gerul se instalează constant, necesarul termic urcă dramatic. Centrala lucrează pentru a menține o temperatură constantă de 21-22 de grade în interior.
Consumul sare brusc la 250 - 300 mc pe lună (iar în perioadele de ger sever, poate atinge chiar 350 mc).
La un preț reglementat sau la tarifele practicate în piață, factura pentru o singură lună de iarnă grea urcă spre 1.100 - 1.400 de lei, la care se adaugă energia electrică (și ea solicitată suplimentar prin iluminat prelungit și electrocasnice) și restul utilităților.
Ce spun cifrele despre buzunarul românului?
Pentru o familie cu un venit mediu net pe gospodărie, o asemenea sumă reprezintă o felie uriașă, indiferent dacă este vorba despre termoficare centralizată saz centrală pe gaz.
Adesea, sunt înghiţite peste 35% - 40% din veniturile lunare nete. Astfel se explică faptul că familiile ce sunt pe termoficare centralizată doresc să treacă la centrala pe gaze şi viceversa.
Fiecare categorie crede că cealaltă o duce mai bine. Poate că la centrala pe gaze lucrurile sunt mai constante.
Mecanismele de plafonare vehiculate prin ordonanțe de urgență sau prețurile de referință calculate lunar de furnizori funcționează adesea ca un pansament tardiv.
Ele previn derapajele catastrofice de pe piața liberă, dar nu pot opri hemoragia financiară provocată de volumul masiv de energie consumat.
În plus, plafonările, aşa cum am mai explicat şi în alte dăţi, duc finalmente la creşterea şi mai mare a preţurilor.
Așadar, iarna nu este doar o provocare logistică, ci un test anual de rezistență financiară, în care gospodăria românească este pusă în situația ingrată de a alege între confortul termic de bază și alte cheltuieli esențiale.
