Din 134 de spitale de stat și 16 spitale și clinici private, doar 55 fac avorturi la cerere (adică 42%), iar 78 nu oferă acest serviciu (57,7%) în prezent.
22 de spitale au declarat că nu au făcut nici o întrerupere de sarcină, fie că este vorba despre avort terapeutic (când sarcina pune în pericol viața femeii) sau la cerere nici anul trecut, nici anul acesta, iar 45 de spitale au precizat că nu au făcut nici o întrerupere de sarcină la cerere nici anul trecut, nici anul acesta, arată datele MS comunicate Centrului Filia.
Avorturile la cerere s-au înjumătățit anul acesta
În perioada stării de urgență, s-au efectuat 637 de avorturi la cerere și 1.261 de avorturi terapeutice, în medie 13 întreruperi de sarcină la cerere/ zi și 25 de întreruperi terapeutice/ z.
În timpul stării de alertă, numărul întreruperilor de sarcină la cerere s-a dublat: 1.213 avorturi la cerere și 1.847 de avorturi terapeutice, adică circa 24 de întruperi la cerere/ zi și 37 de întreruperi terapeutice/zi.
Anul acesta, din ianuarie până în iulie, au fost efectuate 3.360 de întreruperi de sarcină la cerere, față de perioada similară a lui 2019, când s-au înregistrat 5.840 de avorturi.
În ceea ce privește avortul terapeutic, din ianuarie până în iulie, au fost efectuate 4.119 avorturi terapeutice, față de 4.987, în aceeași perioadă a anului trecut.
Spre comparație, în medie, 188 de femei/zi au accesat acest serviciu în 2018. Acest lucru ne arată că există o îngrădire a accesului femeilor la serviciile medicale, atrage atenția Centrul Filia.
Motivele invocate de aceste spitale pentru refuzul de a efectua avorturi la cerere sunt:
- Pentru unitățile care își desfășoară activitatea ca maternități suport COVID structurile destinate mai multor tipuri de intervenții, inclusiv avortul la cerere, sunt utilizate în prezent pentru efectuarea altor manopere medicale din spital.
- Nu efectuează în această perioadă de pandemie avorturi la cerere, deoarece nu există circuite separate de acces față de spital.
- Refuz bazat pe încălcarea convingerilor morale ale medicilor, în baza Codului de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România.
Citește și: PROTEST Aproape 700 de cazuri de violență domestică pe lună, în timpul pandemiei COVID
Legea privind reforma în domeniul sănătății nu prevede obligativitatea medicilor de a oferi servicii medicale la cerere. De asemenea, asigurarea de malpraxis atât a medicului, cât și a spitalului nu acoperă eventuale daune civile pentru niciun serviciu medical la cerere. În caz de malpraxis la efectuarea acestei manevre, răspunde în exclusivitate medicul, precizează Centrul Filia.
Amintim că instituția care apără și sancționează medicii - Colegiul Medicilor - are stipulat în Codul de Deontologie Medicală, la articolul 34: „Refuzul acordării serviciilor medicale: (1) Refuzul acordării asistenţei medicale poate avea loc strict în condiţiile legii sau dacă prin solicitarea formulată persoana în cauză îi cere medicului acte de natură a-i ştirbi independenţa profesională, a-i afecta imaginea sau valorile morale ori solicitarea nu este conformă cu principiile fundamentale ale exercitării profesiei de medic, cu scopul şi rolul social al profesiei medicale. (2) În toate cazurile, medicul îi va explica persoanei respective motivele care au stat la baza refuzului său, se va asigura că prin refuzul acordării serviciilor medicale viaţa sau sănătatea persoanei în cauză nu este pusă în pericol şi, în măsura în care refuzul este bazat pe încălcarea convingerilor sale morale, va îndruma persoana în cauză spre un alt coleg sau o altă unitate medicală”.
Și ex-șeful Colegiului Medicilor, doctorul Gheorghe Borcean, declara, pentru Newsweek România, că nu există o sancțiune pentru doctorii care refuză să facă avorturi la cerere pentru că „medicina nu este la cerere“, iar „a face un avort înseamnă a lua o viață“. Medicul a mai susținut și că, deși întreruperea de sarcină este un gest medical, „profanează profund spiritul medicinei“.
Încă de la începutul stării de urgență au fost probleme în România cu asigurarea accesului la întreruperile de sarcină la cerere, din cauza unui ordin al lui Raed Arafat din aprilie 2020, care stipula că „pe toată durata stării de urgență, se suspendă internările pentru intervenții chirurgicale, alte tratamente și investigații medicale care nu reprezintă urgență și pot fi reprogramate, din toate unitățile sanitare cu paturi, publice și provate, precu și consultațiileși tratamentele care pot fi reprogramate sau sunt rogramabile, în toate structurile ambuatorii, atât publice, cît și private”.
Ulterior, în urma semnalelor de alarmă repetate ale societății civile, Grupul de Comunicare Strategică a revenit, menționând că „nu se închid spitalele publice sau private, nici ambulatoriile de specialitate ale spitalelor sau cabinetele medicale de specialitate, ci se suspendă doar acele activități medicale, consulturi sau tratamente care nu sunt obligatorii și care pot fi reprogramate”.
Cu toate acestea, numai 12 spitale mai făceau avorturi la cerere în timpul stării de urgență, chiar și după precizările făcute de autorități.
Citește și: Centrul Filia: Doar 12 spitale publice mai fac avorturi la cerere, în perioada stării de urgență
Un alt scandal mai recent arată lipsa de empatie a Ministerului Sănătății pentru femeile nevoite să facă întreruperi de sarcină. În septembrie, o femeie de 45 de ani din Băicoi, însărcinată în 12 săptămâni, a murit după un avort la cerere la Ploiești.
Atunci, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății, Oana Grigore, a declarat, pentru pressone.ro, că „Ministerul Sănătății încurajează ducerea sarcinii până la capăt, nu încurajează avorturile. Doar în situația în care pune viața mamei sau a fătului în pericol, evident. O situație medicală. Dar noi nu încurajăm întreruperile de sarcină la cerere (…) Noi nu încurajăm aceste întreruperi de sarcină. Nu se consideră responsabilitatea ministerului un act care este o voință personală. Noi ne ocupăm de persoane care sunt bolnave. Noi încurajăm natalitatea.”
Citește și: GAFĂ Purtătoarea de cuvânt a MS, despre o femeie care a murit după avort: Încurajăm natalitatea
Ministerul Sănătății n-a fost la primul răspuns de acest fel. Și într-un răspuns pentru Newsweek România, din perioada referendumului pentru familie, când foarte multe spitale publice au refuzat să mai facă întreruperi de sarcină la cerere din motive religioase, a transmis: „Ministerul Sănătății încurajează natalitatea, cât și educarea și informarea femeilor pentru utilizarea mijloacelor contraceptive”, precizându-ne că nu păstrează o evidență a spitalelor publice care refuză să ofere acest serviciu.
Citește și: DEZBATERE Bătălia pe avort. În 51 de spitale de stat nu se mai efectuează avort
Avortul. O nouă epocă pentru Decretul ceaușist 770?
Amintim că avortul la cerere nu este o procedură medicală decontată de Casa Națională de Sănătate, femeile plătind între 100 și 650 de lei. Sunt obligatorii întreruperile de sarcină care pun în pericol viața femeii, acestea fiind gratuite.
