Ce spun Apele Române că se întâmplă acum la Barajul Paltinu

 'Administrația Națională 'Apele Române' informează publicul că imaginile video apărute în spațiul public în cursul zilei de astăzi arată un comportament normal al lucrării hidrotehnice, caracteristic perioadei de iarnă. Specialiștii au evaluat cu atenție modul în care curge apa, aspectul suprafețelor de beton și eventualele modificări vizibile, concluzia fiind clară: nu există nicio avarie, iar structura funcționează stabil și sigur', se arată în informarea ANAR.

Curgere uniformă, liniștită

Potrivit Apelor Române, 'în filmare se vede o curgere uniformă, liniștită, asemănătoare cu modul în care apa curge într-o țeavă sau pe un jgheab bine întreținut'.

'Nu există pulsații, spumă excesivă, variații bruște sau apă tulbure - semne care ar fi indicat o problemă. Betonul nu prezintă fisuri, scurgeri continue sau jeturi de apă, elemente care ar fi semnalat o deteriorare structurală', precizează instituția.

ANAR menționează că este important ca populația să înțeleagă că unele dintre aceste urme verticale de umezeală apar de fiecare dată după ploi. Ele sunt cauzate de scurgerile firești ale apei de pe coronamentul lucrării, exact cum apa de ploaie se prelinge pe fațada unei clădiri, lăsând urme temporare în josul peretelui. Aceste urme nu indică infiltrații prin structură și dispar odată ce zona se usucă, specifică Administrația Națională 'Apele Române'.

Pe suprafețele de beton apar zone umede numite în limbaj tehnic 'umectări', mai arată ANAR.

'Pentru a înțelege ușor ce sunt acestea, ele pot fi comparate cu umezeala care apare pe geamurile caselor iarna sau pe gresia din baie după ce facem duș: suprafața se udă doar pentru că aerul rece întâlnește o sursă de apă mai caldă sau pentru că picături fine ajung pe ea. Nu este un semn că 'intră apă prin perete', ci doar un fenomen de suprafață', mai informează ANAR.

Conform Apele Române, același lucru se întâmplă și la lucrarea hidrotehnică: apa din interior este mai caldă decât aerul; curgerea produce un 'spray' fin, ca la duș; betonul rece atrage aceste picături, care formează pete umede trecătoare, fără presiune și fără debit.

'Aceste umectări sunt mai evidente la rosturi, locurile unde elementele de beton se îmbină. Rosturile sunt proiectate special pentru a permite mișcările naturale cauzate de temperatură, exact cum o casă are rosturi de dilatație în trotuar sau cum parbrizul are margini unde se adună mai repede aburul. Acolo apa se poate depune mai ușor, dar nu curge, nu infiltrează și nu pune presiune pe structură. Pentru a înțelege diferența dintre o umectare normală și o infiltrație periculoasă trebuie să ne gândim la momentul în care apare condens pe un geam rece - doar o peliculă de apă, fără scurgere. O infiltrație reală ar fi ca atunci când un robinet curge sau când se prelinge apă din tavan: curgere continuă, vizibilă, zgomotoasă, iar de obicei apa ar fi tulbure sau ar aduce particule. În filmare nu apare nimic de acest tip', se mai spune în comunicatul ANAR.

Astfel, toate valorile măsurate în această perioadă (penduli gravitaționali, rocmetre, fisurometre, deformetre, debite infiltrate și drenate, deformetre și observațiile vizuale) indică o comportare normală, corespunzătoare solicitărilor exterioare.

ANAR mai precizează că instrumentele de monitorizare ale lucrării - care verifică permanent barajul - arată, de asemenea, valori normale pentru sezonul rece și nu există creșteri ale infiltrațiilor, nu există tasări și nu s-au înregistrat modificări ale structurii.

Pe baza tuturor datelor vizuale și tehnice, Administrația Națională 'Apele Române' confirmă că nu există o situație de avarie, iar comportamentul instalației este sigur și corespunzător pentru funcționarea în această perioadă a anului.

Zeci de mii de oameni din mai multe localități din județele Prahova și Dâmbovița au rămas, de vineri, 28 noiembrie, fără apă potabilă în urma lucrărilor de la acumularea Paltinu. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că livrarea apei potabile în localitățile afectate va reîncepe de luni, 8 decembrie.