Şi mai sunt şi alte beneficii pe care poţi să le pierzi, dacă nu îţi plăteşti datoriile la stat. În total, ele sunt 14 la număr, în acest moment.
Prevederea aceasta apare în Programul de guvernare al Cabinetului Bolojan, la capitolul ”Creșterea capacității de încasare a impozitelor”.
Cum anume? Prin modificarea legislației, prin ”crearea de pârghii legale pentru reținerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-și plătesc impozitele”, aşa cum scrie la punctul 8, capitolul "Reforme / Reorganizări".
Care categorii de români rămân fără ajutoare sociale, dacă nu-şi plătesc impozitul la stat?
Baza de la care porneşte gândirea strategilor lui Ilie Bolojan este în obiectivul major aflat în programul de guvernare: "încurajarea muncii și descurajarea primirii de ajutoare sociale fără drept". Dar este ceva fără precedent, care, dacă se va concretiza, nu s-a mai întâmplat până acum.
Dar anume cum este posibil să se realizeze acest deziderat? Mizele financiare, pentru un om simplu, sunt importante. De exemplu, alocaţia copilului a devenit, de la 1 ianuarie, 794 de lei, pentru copiii sub doi ani sau pentru cei cu dizabilități, în creştere de la 719 lei.
Să iei aproape 400 de lei mai puţin, pentru că angajatorul tău nu ţi-a plătit impozitele la stat, e foarte neplăcut.
Citeşte şi: 1.213.000.000 lei, valoarea alocațiilor plătite în mai 2025 pentru 3.624.191 de copii
"Atâta vreme cât contribuțiile sociale se rețin la sursă și sunt plătite de angajator, nu văd cum se piardă angajatul beneficiile sociale.
El n-are nicio vină dacă angajatorul nu-și îndeplinește obligațiile legale pe care le are (n.n.: adică nu îşi plăteşte impozitele)", spune consultantul fiscal Dan Schwartz, managing partner al RSM Romania.
RSM este o rețea puternică de experți în asigurări, impozitare și consultanță, cu birouri în întreaga lume.
Poate să fie valabilă afirmația aceasta, continuă Schwartz, "pentru cei care sunt persoane fizice independente, pentru cei care au venituri nu din salarii, din chirii – unde iar se reţine la sursă, dividende, unde trebuie să-ți declari dividendele și să ți le plătești".
Citeşte şi: Când intră în luna mai pensiile, alocația, indemnizația de creștere copil, stimulentul de inserție?
La chirii, detaliază expertul, impozitul se reține la sursă, numai contribuţiile se plătesc de către fiecare și se plătesc pe declarația unică de venit.
"Deci, aici pot apărea probleme, dar problemele mari nu sunt aici. Cei care au astfel de venituri (n.n.: din activităţi independente) își plătesc contribuțiile sociale, pentru că sunt foarte ușor de urmărit, pe declarațiile unice", spune Dan Schwartz.
Dar atunci unde apar problemele? "Acolo unde obligația este a angajatorului", explică Schwartz, detaliind: "Dacă ne uităm mai departe, în structura datoriilor fiscale din buget, companiile de stat sunt primele care au astfel de datorii".
Citeşte şi: Care pensionari nu iau pensie în mai? Ce documente nu au depus? Când iau bani ceilalți pensionari
Aşadar, e simplu: companiile de stat nu-și plătesc datoriile la stat, iar angajații lor nu vor mai beneficia de servicii sociale (n.n.: decât în proporţie de 50%). "Nu mi se pare nici legal, nu mi se pare nici moral să faci aşa ceva", afirmă consultantul fiscal.
Dar să fie aceasta o unealtă de retorsiune pe care Guvernul încearcă să o pună asupra acestor companii, ridicându-le angajaţii în cap? "Ce vină am eu, angajatorule? Plătește-ţi impozitele, ca să-mi iau beneficiile sociale!" - vor spune salariaţii afectaţi.
"Da", continuă Dan Schwartz, "dar, până să le ridice angajaţii în cap, aceştia rămân fără beneficii. Este și ilegal, și imoral. În situația în care obligația de reținere și plată rămâne a angajatorului, nu văd cum ar putea fi afectați angajații de o astfel de măsură".
Unii români ar putea rămâne fără ajutoare. Tipuri de beneficii sociale
Care sunt aceste beneficii sociale, conform Ministerului Muncii:
Sprijinul acordat familiilor cu venituri reduse – sunt diverse forme de ajutor social şi financiar. Unul dintre acestea e venitul minim de incluziune, care poate fi ajutor de incluziune (max. 533 de lei lunar) sau alocaţie pentru sprijinirea familiei.
Ajutorul social - În 2025, ajutorul social (venitul minim garantat) va fi gestionat diferit, cu o abordare individualizată pentru fiecare familie, bazată pe managementul de caz.
Ajutorul încălzire – S-a acordat ultima dată pe perioada 1 noiembrie 2024 – 31 martie 2025.
Familie fericită cu copil mic, în interior - Foto: Pexels/Jan Krukau
Politici familiale – Aici apare de exemplu sprijin financiar pentru fertilitate, program național ce oferă vouchere de 15.000 de lei, pentru cuplurile și femeile singure cu probleme de fertilitate.
Alocaţia de stat pentru copii – A ajuns anul acesta la maximum 794 de lei, crescând de la 719 lei.
Mai există şi alte opt beneficii sociale: alocaţia de plasament; indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie; sprijinul acordat persoanelor cu handicap; drepturile acordate persoanelor cu handicap, în conformitate cu Legea nr. 448/2006; bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap; indemnizaţia lunară de hrană HIV/SIDA; indemnizaţia lunară acordată persoanelor cu handicap grav şi accentuat; alocaţia lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA.
