ANALIZĂ Firea, regina voucherelor: măsurile populiste de peste 768 milioane de lei

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 17.09.2020 - 10:24

34 de tipuri de vouchere a dat primărița Gabriela Firea în cei patru ani de mandat: de la inseminare in vitro, pentru angajarea tinerilor, pentru testări genetice, pentu ochelari, biciclete și, mai prospete, până la bani pentru testele COVID-19.

SHARE

În total, aceste vouchere însumează peste 768 de milioane de lei, bani din bugetul Primăriei, arată un raport al organizațiilor Active Watch, Optar și CERE, publicat joi dimineață.

Aceste tipuri de măsuri sunt folosite de primărița Gabriela Firea (PSD) ca exemple în campania electorală, ca să arate că îi pasă de oameni.

Citește și: Tentaculele caracatiței din Primăria Capitalei. Cine sunt personajele cheie din jurul lui Firea

Voucherele pentru ochelarii pentru vârstnici reprezintă probabil una dintre singurele măsuri sociale. „Lumina ochilor, cea mai importantă. Ochelari pentru vârsta a treia: pensionarii cu pensia mai mică decât salariul minim net pe economie pot primi un sprijin de 250 de lei pentru achiziția de ochelari de vedere. Este estimat un buget de 50.000.000 de lei, dar nu este clar pentru ce perioadă. Estimarea pleacă de la statistici conform cărora în București sunt aproximativ 200.000 de pensionari a căror pensie este mai mică decât salariul minim pe economie (1162 de lei)”, se arată în raport. 

În schimb, Gabriela Firea a dat bani inclusiv pentru: persoane care au împlinit 100 de ani (câte 5.000 de lei), învățătorii cu peste 40 de ani de activitate (câte 1.000 de lei), persoane care aniversează 20, 50, 75 de ani de căsătorie (între 1.000 și 3.000 de lei), arată raportul citat.

Citește și: Firea mimează grija pentru cei săraci

„Cel mai la îndemână pentru aparatul executiv a fost să distribuie vouchere sau sume de bani lunare, fără să ducă la bun final vreun proiect major care să ducă la îmbunătățirea calității vieții persoanelor vulnerabile. Direcția de Asistență Socială a fost încă și mai aglomerată de procesarea unor dosare depuse pentru accesarea unor beneficii sociale, reducând astfel disponibilitatea resurselor umane.

Parte dintre proiectele prezentate ca fiind proiecte sociale nu au avut criterii sociale pentru selecția beneficiarilor, mobilizând deci resurse financiare în numele protecției sociale fără a viza o categorie vulnerabilă. Domenii majore precum locuirea socială, asistența medicală pentru persoanele defavorizate social sau programe de after school pentru comunitățile sărace sunt acum, în 2020, în același stadiu în care erau în 2016.

În cei patru ani de mandat, proiectul social cel mai proeminent, intens promovat și în precampania electorală, a fost stimulentul financiar acordat copiilor și persoanelor cu dizabilități din Municipiul București. În paralel, însă, nu există niciun proiect notabil pe care Primăria Municipiului București să-l fi implementat pentru persoanele cu dizabilități. Printre lucrurile esențiale pe care instituția ar fi fost obligată să le facă, în virtutea legislației în vigoare, ar fi fost accesibilizarea orașului. Aceasta nu a fost o prioritate. Nici infrastructură medico-socială destinată persoanelor cu dizabilități nu a fost realizată pe parcursul celor patru ani de mandat, în ciuda promisiunilor electorale din 2016”, arată raportul citat.

Citește și: Primărița Firea nu mai taie banii oamenilor cu dizabilități.Vezi istoricul răzgândirilor pe Facebook

Sursa: Raport Active Watch, OPTAR și CERE 

Eșecul locuințelor sociale

Recent, primărița s-a lăudat pe Facebook că va construi locuințe sociale în Capitală, în condițiile în care, pe toată durata mandatului ei, „nu a existat nicio hotărâre de Consiliu General care să vizeze alocarea de locuințe sociale de către Primăria Municipiului București”.

Mai mult, în luna august, 2020, deci exact la finalul mandatului Primarului General al Municipiului București, aceasta a anunțat pe pagina proprie de Facebook că se lucrează la un bloc care va avea destinație finală de locuințe sociale (mesaj preluat ulterior și de Compania Municipală Imobiliara București). Proiectul, conform Primarului General conține 8 blocuri și un total de 600 de apartamente. Conform anunțului publicat, în acest moment este în construcție unul dintre cele 8 imobile, celelalte 7 fiind în faza de proiectare. Cinic, primarul anunță că repartizarea locuințelor va avea loc în această toamnă, deși locuințele nu vor fi gata”, se arată în raport.

Nici Strategia pentru combaterea sărăciei, pe care Gabriela Firea a promis-o din campania electorală trecută, nu a fost implementată undeva.

„În ultimii doi ani nu a fost transmis niciun apartament în gestiune de la Primăria Municipiului București înspre Primăriile de Sector pentru a alimenta stocul de locuințe sociale de la nivelul sectoarelor. Mai mult, în această perioadă nu a existat nicio hotărâre de Consiliu General care să vizeze alocarea de locuințe sociale de către Primăria Municipiului București (au fost votate doar listele de priorități). În mod cinic, cu puțin timp înainte de alegerile locale, primarul general a anunțat că intenționează să aloce primele locuințe sociale în această toamnă în clădiri care, de fapt, nu vor fi gata la momentul alocării. Tema locuirii sociale a fost complet abandonată de actuala majoritate a Consiliului General și de primarul general, aceștia fiind în schimb preocupați de achiziția de locuințe pentru medici, o categorie socio-profesională care nu se află într-o situație de risc socio-economic.

Mai mult, nu există o strategie de locuire care să vizeze persoanele defavorizate, deși chiar actualul primar general a menționat în platforma electorală din 2016 că, cităm: „Primul pas este accesul la o locuință decentă pentru persoanele provenind din grupurile dezavantajate. Aici este cheia multor politici publice de incluziune socială, care ar permite abordarea multiplelor probleme cu care ne confruntăm când vorbim despre integrarea acestor persoane: lipsa unui domiciliu stabil, care duce la imposibilitatea obținerii și păstrării unui loc de muncă, supra-aglomerarea și degradarea spațiilor de locuit existente, care găzduiesc mai multe generații, lipsa unui mediu familial securizant pentru copiii proveniți din aceste medii” (pagina 51)”, arată raportul.

Citește și: Evacuații. Fără casă, fără șansă, doar iarnă

„Cu privire la serviciile acordate persoanelor fără adăpost, cea mai vulnerabilă dintre categoriile sociale dintr-un oraș, Primăria Municipiului București a avut un singur proiect notabil – finanțarea din fonduri publice a adăpostul de noapte Odesa, adăpost înființat și gestionat de organizația Carusel. La finalul proiectului Carusel, DGASMB a păstrat deschis și a preluat gestiunea adăpostului pentru a administra mai ușor situația persoanelor fără adăpost pe timpul stării de urgență. Tot din cauza măsurilor impuse de pandemia cu noul virus SARS-COV-2, persoanele fără adăpost au fost adăpostite în pensiuni și hoteluri în cele două luni de urgență națională. Altfel, la nivelul Muncipiului București, în ultimii patru ani nu au fost deschise structuri în regim rezidențial pentru persoanele fără adăpost”, arată raportul.

Alte promisiuni lăsate la acest stadiu sunt și:

- Înființarea rețelei Metropolitane Asistență pentru Seniori – Respect pentru vârsta a treia – martie 2018: prevedea înființarea a șase noi cămine pentru persoane vârstnice, câte unul în fiecare sector al capitalei. Stadiul în februarie 2020: în septembrie și octombrie 2018 DGASMB a informat Compania Municipală Imobiliara București (responsabilă cu identificarea spațiilor necesare) cu privire la criteriile de selecție a imobilelor ce urmau a deveni Cămine pentru vârstnici. De aici, Primăria consideră că a delegat sarcina implementării acestui proiect către compania municipală, direcționându-ne pentru aflarea stadiului implementării către Compania Municipală;

- Înființarea Băncii de Alimente, Cantină socială, Centru de asistență pentru mamă și copil și reintegrare socio-profesională – august 2018: la momentul votului în Consiliul General, Primarul anunța pe pagina proprie de facebook că Banca de Alimente va fi gata în 12 luni (adică august 2018). Ultima postare despre acest proiect datează din mai 2019, când Primarul spunea că Banca de alimente va fi gata în alte 12 luni de la ordinul de începere al lucrărilor (banca de alimente nu există azi);

Citește și: Strania poveste a meselor calde trimise la domiciliu în Sectoarele 3 și 5

- Șansă la integrare socială pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului: este un proiect ce urma a fi coordonat de către DGASMB cu scopul de a sprijini tinerii să acceseze locuri de muncă în cadrul Companiilor Municipale. Proiectul presupune inclusiv constituirea unui fond de locuințe de serviciu alocate tinerilor după ce aceștia lucrează timp de 6 luni la una dintre companiile municipale. Proiectul a fost aprobat de CGMB în august 2018.

Citește și: Nici un tânăr din sistemul de protecție n-a fost ajutat prin programul cu care se laudă Firea

„Bună parte dintre aceste decizii sunt prezentate ca fiind proiecte sociale, fără a avea însă un criteriu social – sunt pur și simplu cadouri populiste pentru oricine are sau nu are nevoie de ele. De asemenea, cele mai multe dintre ele nu sunt însoțite de o analiză economică sau a impactului bugetar.

Fără a judeca oportunitatea fiecăreia dintre aceste decizii, considerăm că abuzul de astfel de măsuri nu este decât o dovadă de populism, de lipsă de eficiență, de lipsă de viziune și de incapacitate de a lua măsuri sustenabile cu impact semnificativ”, concluzionează raportul citat.

Citește și: Firea a ajutat doar 11 femei anul acesta. Promisese că va salva 50 în fiecare lună

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteți modifica setările de Cookie