Durata medie de viață a unui spital este de 50 de ani, iar majoritatea unităților medicale din România au depășit perioada de exploatare. Modernizarea lor este fie multe prea costisitoare, fie greu spre imposibil de realizat. Prin urmare, e mult mai eficient pentru România să renunțe la spitalele vechi și să construiască altele noi.
Metoda se aplică și în străinătate.
„Durata de viață media a unui spital este de maximum 50 de ani. În Occident, sunt spitale de patrimoniu și sunt folosite în continuare ca unitate medicală.
Dar au extinderi în care sunt mutate departamentele critice, iar clădirea veche este folosită pentru administrativ, ca spații tehnice ori spații universitare”, a explicat Raluca Șoaită, de la Tesseract Architecture, singura firmă de arhitectură din România și una dintre puținele din Europa de Est specializate pe proiectarea de spitale.
Raluca Șoaită a declarat, în cadrul Newsweek LIVE, că foarte puține unități pot fi modernizate.
„Foarte rar se întâmplă să existe un bloc operator în clădirea veche a unui spital din Occident. Spitalele vechi au o configurație specifică timpului în care au fost construite, iar suprafața blocului operator, pentru că nu existau așa multe echipamente, era mai mică.
Astăzi, suprafața necesară este mult mai mare. Pentru sălile hibride trebuie să mergem undeva la minimum 60 metri pătrați pe sală, datorită aparaturii folosite.
E foarte greu să mai găsești astfel de spații în spitalele vechi”, a menționat arhitecta.
Saloanele au prea multe paturi
Unitățile spitalicești românești au o problemă specifică. „În România, foarte multe spitale au fost construite cu saloane cu foarte multe paturi, fără grupuri sanitare pentru fiecare salon. Erau la capăt de hol, la comun.
Astăzi, nu mai putem construi așa. Având în vedere nosocomialele, e bine să avem mai puțini pacienți la un loc. Iar spitalele pe care le construim acum au saloane cu un singur pat sau maximum două. Cu un grup sanitar pe salon.
Dacă modificăm saloanele, ori pierdem multe paturi, ori nu putem să le adaptăm deloc, din cauza instalațiilor sanitare care sunt necesare, iar intervențiile ar fi extrem de costisitoare.
Sugestia mea este să ne uităm înainte și să construim de la zero, dar să evaluăm ce avem și să le transformă în imobile care să ofere alte tipuri de servicii medicale, precum ar fi paletiv sau recuperare sau geriatrie”, a explicat Raluca Șoaită, în cadrul Newsweek LIVE.
Spitalul Municipal București poate fi demolat
În București, funcționează circa 60 de spitale, majoritatea cu perioadă de viață depășită. Acestea ar putea fi fie demolate, pentru a face loc unor clădiri noi, fie abandonate pentru funcția de spital și folosite ca centre paleative sau de gereatrie sau pentru funcțiuni „civile”.
„Poate fi dărâmată și o clădire precum Spitalul Universitar Municipal din București. Se poate trece și în circuitul civil, dar trebuie curățat în profuzime, pentru că în spitalele din România avem foarte multe nosocomiale și nu vrem ca acestea să rămână în pereți.
Există metode de curățare, dar costurile sunt foarte mari.
Sunt multe exemple la nivel internațional de centre medicale care au fost transformate în centre culturale, în alt tip de funcțiune pretabilă pentru genul acesta de clădiri și construite în altă parte”, a declarat singura arhitectă specializată în proiectarea de spitale din România, în Newsweek LIVE.
Citește și: Dosarul „10 august” nu va fi redeschis, decizie definitivă a Tribunalului București
Totuși, unde pot fi mutate cele 60 de spitale, având în vedere spațiile puține disponibile în București și în orașele mari pentru construcții noi.
„Trebuie identificată nevoia, apoi găsită locaţia şi analizată din toate punctele de vedere.
Un exemplu: lângă universitar unde e zona Casa Radio, neterminată. Este o poziţie bună pentru o clădire de spital judeţean - splaiul funcţionează bine ca drum rapid care conectează diverse zone ale Bucureştiului. E doar un exemplu.
Cert este că e nevoie de o echipă de urbanişti cu experienţă pentru a identifica astfel de locuri şi a face o analiză bună. În plus, un spital de urgenţă poate funcționa şi în exteriorul orașului, dacă accesibilitatea este bună”, a precizat Raluca Șoaită.
