Mai mult ca niciodată stresul provocat de alegeri este la cote maxime. Există chiar depresii provocate de alegeri. Psihologul Keren Rosner a vorbit la Newsweek Life despre acest fenomen și a explicat care sunt cauzele și efectele.
VIDEO Cum trecem peste depresia provocată de alegeri. De ce vor tinerii să plece din România
"Sunt unele particularități în această perioadă, pentru că până acum miza nu era atât de mare. Oamenii nu erau atât de interesați și nu erau atât de dihotomici în ceea ce privește politica.
Acum sunt ei și noi. Acum, într-o parte există o teamă excesivă, anxietate, îngrijorare, o depresie legată de viitor, de ce o să se întâmple. În cealaltă parte este sentimentul de «noi vom învinge», noi o să avem puterea, adică o satisfacție care nu merge nicăieri. Pentru că satisfacția deocamdată nu se poate materializa.
Citește și: VIDEO Care e primul lucru pe care trebuie să-l faci după un divorț? Ce este doliul de despărțire?
Uneori, alegătorii se simt ca o extensie a persoanei pe care o investesc și au impresia că dacă acea persoană câștigă, și ei câștigă. Dacă au puterea și ei se simt impulsionați cu energie și de aici apar tot felul de discuții.
În tabăra celorlalți, sunt cei foarte îngrijorați de viitor, de parcursul lor profesional și mai ales de viitorul copiilor", a explicat psihologul Keren Rosner.
De ce vor tinerii să plece din țară
Există acum foarte mulți tineri care spun că vor pleca din țară. Ei cred că dacă vor pleca le va fi mai bine.
"Dar nimeni și nimic nu-ți garantează că dacă pleci îți va fi mai bine, pentru că sunt avantaje și dezavantaje. Asta a făcut ca fiecare tabără să aibă impresia că persoana pe care o susțin, dacă va câștiga, va face ca totul să fie așa cum își proiectează, dar își proiectează doar în sens pozitiv. Însă și într-o variantă și într-alta vor fi avantaje și dezavantaje.
Citește și: VIDEO Cât de nocive sunt pedepsele în educația copiilor? Ce trebuie să știe părinții și bunicii
Mulți au încetat să gândească rațional și să înțeleagă că, de fapt, este vorba despre o perioadă, despre o situație care poate să fie remediată, indiferent care ar fi, și că lucrurile sunt într-o dinamică.
Însă dacă gândești "totul sau nimic", sigur că pui o presiune extraordinară și este un sentiment de urgență morală care te face să fii tot timpul într-o stare de alertă. Și atunci apare îngrijorarea, teama concretă, teama pierderii locului de muncă, persepctiva unei situații materiale precare, pierderea oportunităților, dacă vorbim de pierderi materiale.
Pe de altă parte, sunt niște pierderi legate de idealurile fiecăruia: impresia că cineva din exterior poate să influențeze și felul de a gândi și felul de de a concepe lumea, ceea ce nu se întâmplă în realitate. Și întotdeauna sunt variante", a spus pishologul Keren Rosner.
Și faptul că, în România, sunt alegeri de aproape un an de zile este o problemă.
"Întotdeauna așteptarea este dificilă, pentru că așteptarea creează tensiune. La un moment dat nu mai ai răbdare sau începi să te îndoiești că ceea ce îți dorești sau ceea ce îți planifici se va întâmpla și apare frustrarea, apare anxietatea. Toate aceste sentimente și trăiri la nivel individual și colectiv duc la o perioadă de depresie.
Ce se întâmplă la nivel colectiv vedem cel mai bine în mediul online acolo unde oamenii au început să se amenințe, să-și dea ververdicte, «să pleci din lista mea», să se jignească. Acolo se vede încrâncenarea care este și de-o parte și de cealaltă.
Este o iluzie să creezi că printr-un discurs poți automat să schimbi părerea celuilalt, pentru că el a rezonat cu ceva ce un candidat i-a oferit: o perspectivă, o iluzie, o promisiune, ceva de care el se agață foarte tare. E foarte greu să vii cu un discurs rațional și să combați, de fapt, un atașament emoțional", a explicat Keren Rosner.
În trecut nu exista atâta presiune, nu erau niște diferențe așa mari.
"Existau și nuanțe și oamenii aveau o plateă generoasă din care să aleagă. Acum este foarte strict. Ori ești într-o parte, ori ești în alta. Dar ce facem cu persoanele care nu s-au implicat? Pentru că noi vorbim și televiziunile vorbesc, presa vorbește foarte mult de implicare, de oameni care sunt susținători ai unui candidat sau ai celuilalt.
Ar fi foarte important să fie candidații atenți și la populația care este pasivă, care este indiferentă, care este poate atât de dezamăgită încât nu mai crede că votul propriu ar conta.
Nu e bine nici să nu mai conteze în perioada asta absolut nimic în afara acestor conflicte și dispute interminabile, dar nici o retragere și o indiferență, o pasivitate, mai ales în rândul tinerilor, nu este indicată. Pentru că asta ne spune că societatea are probleme, este bolnavă și așa se naște extremismul. Din dezamăgire, din frustrare, din frică, din sentimente de inadecvare, din lipsa de apartenență, apar grupuri extremiste care pot să atragă", a arătat Keren Rosner.
