Un nou studiu a identificat un punct de cotitură în care are loc o accelerare a procesului de îmbătrânire: în jurul vârstei de 50 de ani.
După această perioadă, traiectoria de îmbătrânire a țesuturilor și organelor este mai abruptă decât în deceniile precedente, potrivit unui studiu asupra proteinelor din corpul uman la o gamă largă de vârste adulte – iar venele sunt printre cele mai rapide în procesul de declin.
Vârsta de la care organismul îmbătrânește în mod accelerat. Care organe sunt cele mai afectate
Oamenii au o durată de viață remarcabil de lungă în comparație cu majoritatea celorlalte mamifere, dar aceasta are un anumit cost. Unul dintre acestea este declinul funcțiilor organelor, care duce la creșterea riscului de boli cronice odată cu înaintarea în vârstă, scrie Science Alert.
Nu înțelegem foarte bine modelele de îmbătrânire ale organelor individuale, așa că cercetătorii au investigat modul în care proteinele din diferite țesuturi se modifică în timp.
Citește și: Cât de repede îmbătrânești? O singură scanare cerebrală la jumătatea vieții poate dezvălui asta
Ei au colectat probe de țesut de la un total de 76 de donatori de organe cu vârste cuprinse între 14 și 68 de ani, care au murit în urma unor leziuni cerebrale traumatice accidentale.
Vârsta de la care organismul îmbătrânește în mod accelerat. Care organe sunt cele mai afectate - Foto: Freepik (Imagine cu rol ilustrativ)
Aceste probe au acoperit șapte sisteme ale organismului: cardiovascular (inimă și aortă), digestiv (ficat, pancreas și intestin), imunitar (splină și ganglioni limfatici), endocrin (glanda suprarenală și țesut adipos alb), respirator (plămâni), tegumentar (piele) și musculo-scheletic (mușchi). De asemenea, au prelevat probe de sânge.
Citeşte şi: Test de sânge revoluționar: Poate spune vârsta biologică a organelor umane. De ce e importantă?
Echipa a întocmit un catalog al proteinelor găsite în aceste sisteme, notând cu atenție modul în care nivelurile acestora se modificau odată cu înaintarea în vârstă a donatorilor. Cercetătorii au comparat rezultatele lor cu o bază de date a bolilor și a genelor asociate acestora și au descoperit că expresia a 48 de proteine asociate bolilor creștea odată cu vârsta.
Printre acestea se numărau afecțiuni cardiovasculare, fibroză tisulară, steatoză hepatică și tumori hepatice.
Cercetătorii au descoperit că cele mai mari schimbări au avut loc între 45 și 55 de ani. În acest moment, multe țesuturi suferă o remodelare proteomică substanțială, cele mai marcante schimbări având loc în aortă, ceea ce demonstrează o puternică susceptibilitate la îmbătrânire. Pancreasul și splina au prezentat, de asemenea, schimbări susținute.
Citeşte şi: Studiu revoluționar. Creierul uman produce neuroni noi până la vârste înaintate
Pentru a testa descoperirile lor, cercetătorii au izolat o proteină asociată cu îmbătrânirea din aortele șoarecilor și au injectat-o în șoareci tineri pentru a observa rezultatele.
Animalele de test tratate cu proteina au prezentat performanțe fizice reduse, forță de prindere scăzută, rezistență mai mică și echilibru și coordonare mai slabe în comparație cu șoarecii netratați. De asemenea, au prezentat markeri proeminenți ai îmbătrânirii vasculare.
Lucrări anterioare ale altor cercetători au arătat alte două vârfuri ale îmbătrânirii, la aproximativ 44 de ani și din nou la aproximativ 60 de ani. Noile rezultate sugerează că îmbătrânirea umană este un proces complicat, etapizat, care implică diferite sisteme. Determinarea modului în care îmbătrânirea va afecta anumite părți ale corpului la momente specifice ar putea contribui la dezvoltarea de intervenții medicale pentru a facilita acest proces.
„Aceste descoperiri pot facilita dezvoltarea de intervenții țintite pentru îmbătrânire și bolile legate de vârstă, deschizând calea către îmbunătățirea sănătății persoanelor în vârstă”, spun cercetătorii.
