Cristian Ghica susține că este necesară extinderea sensului legii privind interzicerea fumatului în spații publice închise, deoarece impactul pe care „țigaretele electronice” îl pot avea asupra sănătății consumatorilor sau al persoanelor din jur este încă incert din cauza lipsei datelor relevante.
Proiectul propune ca prin „fumat” să se înțeleagă orice consum voluntar de fum, vapori sau aerosoli. Se interzice acest consum în spații publice închise, mijloace de transport în comun, spații închise de la locul de muncă sau în preajma locurilor de joacă pentru copii.
Citește și România a câștigat 12 locuri în controlul consecințelor fumatului
„Nu există nici un fel de cercetare fundamentată științific care să ateste că aceste dispozitive prezintă un pericol mai mic pentru sănătate decât produsele clasice din și cu tutun. De aceea, nu există motive întemeiate ca în acest moment statul român să trateze diferențiat țigaretele clasice și dispozitivele de fumat nou lansate pe piață. Pericolul consumului de tutun nu este exclusiv personal, ci și unul social și la adresa sănătății publice. Cu toții știm că este mai bine să previi decât să tratezi”, susține inițiatorul proiectului, senatorul USR Cristian Ghica.
Citește și Studiu german: Țigările de tip „heat not burn” elimină cu până la 99% mai puține substanțe toxice
La Senat au fost depuse și argumente împotriva acestei legi, care este considerată excesivă. „Dacă s-ar adopta proiectul de lege, România ar fi singura țară din Uniunea Europeană care ar include aerosolii rezultați din utilizarea țigărilor electronice și aparatelor care încălzesc tutunul în definiția fumatului. În toate statele membre UE care au o definiție legislativă a fumatului, acest proces este descris ca implicând ardere/combustie. Niciun stat nu include vapatul/ utilizarea de produse din tutun care nu arde in definiția fumatului”, se arată într-un document înregistrat la Senat.
Adoptarea legislației anti-fumat, respectiv Legea 15/2016, a fost argumentată de existența unor dovezi științifice incontestabile legate de efectele nocive ale fumului de țigară asupra celor care sunt în preajma funătorilor, justificând astfel scopul protecției sănătății publice.
Expunerea de motive a modificării legislative aduce in discutie consecintele consumului acestor noi produse in spatii publice, punandu-se egal intre fumatul pasiv si efectele consumului de produse din tutun asupra celor care sunt in preajma, deși nu există nicio dovadă științifică care să arate un efect similar fumatului pasiv în cazul utilizării țigărilor electronce și a produselor din tutun care nu arde.
Citește și Soluții pentru a fuma cu mai puține riscuri
Din contra, în cazul unor noi produse din tutun care nu arde există câteva studii privind calitatatea aerului, efectuate în mediu controlat dar și în mediu real care demonstreaza că nefumătorii pasivi expuși la utilizarea unui nou produs din tutun nu prezintă o creștere a expunerii la nicotină și nici o creștere a expunerii la nitrozamine specifice tutunului (TSNA), substanțe cancerigene.
Aceste studii au arătat că din cele 23 de probe reprezentative pentru calitatea aerului din interior analizate, doar nicotina și acetaldehida, precum și glicerină, au putut fi cuantificate în aer după utilizarea produsului din tutun care nu arde.
Citește și Studiu despre țigările cu tutun încălzit. Ce riscuri au scăzut
