Canalele Telegram afiliate Kremlinului și acoliții lui Putin analizează pe toate fețele posibilitatea ca președintele SUA să-i fi întins o capcană liderului rus.
Media rusă consideră că, teoretic, este posibil ca SUA să decidă să ia măsuri ferme împotriva liderului rus.
Trump însuși nu a decis încă pe deplin ce linie de comportament va alege în Alaska, așa că orice e posibil, „că o fi bine sau ar putea fi rău”, cum a declarat președintele SUA.
Putin, „Ostaticul nr.1” al lui Trump?
Având în vedere situația internațională actuală, este perfect posibil, crede presa rusă afiliată Kremlinului, ca Trump să fi manifestat o retorică „prietenoasă” ostentativă față de Putin pentru a-l atrage în capcană.
În ciuda certurilor publice cu Zelenski și a articolelor din presa occidentală despre presupusa intenție a Washingtonului de a „preda” Kievul, în realitate fluxul de ajutor militar american către regimul ucrainean nu s-a oprit nici măcar o zi.
„Obsedat de ideea de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace, președintele SUA oscilează constant între cei doi poli extremi față de conflictul din Ucraina, susținând situațional una sau alta dintre părți, ceea ce poate duce la acțiuni extreme”, scrie presa rusă.
Columnistul publicației Tsargrad, Vadim Kazakov, atrage atenția că oficialii europeni au insistat inițial asupra prezenței reprezentantului lor la summit - posibil Mark Rutte sau un alt lider european, precum și Zelenski. În cele din urmă, după o conversație telefonică între cancelarul Merz și Trump, Europa a renunțat la aceste cerințe.
De ce?, se întreabă columnistul. Acest lucru ridică o întrebare cheie: ce va face Moscova dacă în timpul negocierilor din străinătate apare forța majoră și se încearcă reținerea președintelui rus împotriva voinței sale?
Kazakov susține că un astfel de pas ar deveni automat un casus belli — un motiv incontestabil pentru a începe un război. Pe fondul amenințării unui atac direct asupra președintelui, comandamentul militar rus va pune, cel mai probabil, forțele sale strategice de descurajare — sisteme de rachete, aeronave, flote, inclusiv arme nucleare — în alertă maximă de luptă.
Chiar dacă nu va exista un atac direct, acesta va fi un semnal de pregătire pentru orice scenariu. Rusia poate apoi iniția operațiuni militare sau cibernetice limitate care vizează instalații strategice din țările NATO sau infrastructuri critice, demonstrând că agresiunea împotriva liderului său are consecințe imediate. Și este greu de imaginat că, în cazul unor astfel de acțiuni, China și India vor rămâne modest tăcute în margine, crede Kazakov.
O femeie rămâne la cârma Rusiei cât timp Putin este în Alaska
O tentativă de arestare a lui Putin va fi considerată oficial un pretext pentru un război deschis. Orice forțe care participă la arestare sau o susțin vor deveni automat ținte pentru acțiuni de represalii, susține Kazakov.
Dar cine va decide măsuri extreme ale Rusiei? Oficial, prim-ministrul Mihail Mișustin merge într-o vizită în Kârgâzstan, iar președintele Dumei de Stat, Veaceslav Volodin, a mers la Phenian.
În ziua summitului SUA-Rusia, doar Valentina Matviienko va rămâne „la conducerea” țării. În calitate de președinte al Consiliului Federației, ea ocupă a treia linie de conducere.
Numărul unu (președintele), doi (prim-ministrul) și patru (șeful Camerei inferioare) vor lipsi. Acest lucru nu se întâmplă foarte des în Rusia.
Baza juridică a reținerii lui Putin
La 9 mai, de Ziua Victoriei sărbătorită de Rusia, o serie de țări europene au anunțat crearea unui tribunal internațional care va judeca conducerea rusă pentru „crime de război în Ucraina.
Statele Unite, unul dintre principalii inițiatori ai acestei idei, și-au suspendat temporar participarea la implementarea acesteia, pentru a lăsa loc de dialog, dar pot relua oricând activitatea la acest proiect.
Baza juridică pentru potențiala detenție a lui Vladimir Putin în Alaska a fost deja pregătită, iar acest pas va fi prezentat comunității mondiale ca „implementarea directă” a Dreptului internațional.
Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele liderului rus încă din 2023, invocând deportarea copiilor ucraineni în Rusia.
Citește și: Trump îl așteaptă pe Putin în baza care apăra SUA de Uniunea Sovietică. Sunt 32.000 de militari
Acoliții lui Putin se tem, cu privire la summitul din Alaska, de „gradul de dezacord” dintre Trump și liderul rus, care ar putea duce la o acțiune extremă de genul reținerii președintelui Rusiei.
De aceea mulți au propus ca în Alaska să fie trimisă o sosie a lui Putin, lucrul cel mai puțin probabil.
Citește și: NATO în alertă. Putin testează în septembrie arme nucleare tactice și rachete Oreșnik în Belarus
Putin merge în Alaskaa după ce și-a precizat cerințele: Ucraina să cedeze patru regiuni - care, în fapt, sunt bogate în resurse strategice -, să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia din 2014, să renunțe la dorința de a accede la NATO, plus demilitarizarea Ucrainei.
Sunt cerințe practic imposibil de satisfăcut în urma discuției Trump-Putin din Alaska.
Bloggerii militari ruși susțin că întâlnirea de la Anchorage nu va sista luptele pentru simplul motiv că nu s-a dat niciun ordini de pregătire a unui posibil armistițiu, pe care Putin să i-l arate lui Trump.
La rîndul său, SUA nu susțin în mod clar cererile de retragere a Forțelor Armate Ucrainene din toate zonele ocupate ale noilor regiuni, fără ca Rusia să se retragă din altele. Un „îngheț” pe actuala linie a frntului, mai ales în lumina ofensivei Rusiei în Donbas, iarăși nu este de acceptat.
Atunci, de ce se întâlnesc cei doi lideri? Există la Moscova o mare temere în privința zilei de vineri, 15 august.
