Sindicaliștii din Sănătate cer o nouă Lege a Salarizării. Ce reduceri de salarii sunt luate în calcul?

FSSR solicită Ministerului Muncii declanşarea negocierilor pe marginea proiectului noii legi a salarizării. În sprijinul acestui proces, FSSR a organizat, în 23 octombrie, la Bistriţa, Conferinţa naţională „Salarizarea în sănătate: de la inechităţi şi amânări la soluţii", având drept scop transformarea rezultatelor unui program amplu de cercetare - volumul „Evaluarea nivelului de respectare a drepturilor angajaţilor din sănătate" într-un mandat de negociere pentru noua lege a salarizării promisă de programul de guvernare.

Sindicat: 92% dintre angajații sistemului nu au „o creștere reală a venitului”

„Pornind de la concluzia că proiectul de lege din august ar fi lăsat o parte dintre angajaţi cu venituri mai mici (5% în scenariul de risc maxim), o majoritate (92%) însă a pierdut, deocamdată, o creştere reală a venitului începând cu 1 ianuarie 2027, fără îndoială că ceea ce urmează trebuie construit ca o lege fără pierderi, cu creştere reală de venit salarial, reguli clare de stabilire a componentelor venitului salarial şi finanţare demonstrată”, menţionează sursa citată.

Sindicaliştii din sănătate mai cer transpunerea Directivei UE privind transparenţa veniturilor salariale şi consolidarea aplicării principiului egalităţii de remunerare între femei şi bărbaţi, în acest sens FSSR informând că a înregistrat şi transmis în luna mai 2026 Ministerului Muncii „un pachet complet de propuneri concrete de modificare şi completare a proiectului de lege.

„Solicităm luarea în considerare a acestor amendamente în vederea respectării a cinci principii directoare: transpunerea fidelă a directivei, guvernanţa proactivă a salarizării, evaluarea corectă a valorii muncii (inclusiv a muncii relaţionale şi de îngrijire), rolul sindical efectiv şi libertatea responsabilizată de negociere. Documentul oficial FSSR (...) reprezintă punctul nostru de vedere asupra transpunerii directivei, pe care-l solicităm a fi supus discuţiilor în cadrul întâlnirii comune”, precizează sindicaliştii.

FSSR îşi exprimă dezacordul faţă de intenţia de înfiinţare a unui sector de negociere colectivă separat de sectorul „Sănătate", denumit „Servicii de transport pacienţi", prevăzut în Proiectul de Ordin de Ministru publicat Ia data de 07.10.2026 în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Muncii.

„Considerăm că separarea acestui serviciu de sectorul de negociere colectivă «Sănătate» riscă să fragmenteze drepturile salariaţilor din serviciile de ambulanţă şi transport sanitar şi să creeze discrepanţe majore de tratament. Suplimentar, din perspectiva dezideratelor prevăzute în Planul de acţiune pentru promovarea negocierilor 2025-2030, fragmentarea sectorului «Sănătate» aduce cu sine riscul scăderii gradului de acoperire a salariaţilor cu contracte colective de muncă”, subliniază FSSR.

Se cere comisie pentru „analiza impactului tehnologiilor bazate pe IA asupra profesiilor medicale”

Sindicaliştii mai susţin necesitatea reintroducerii şi reglementării Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional, ca pilon fundamental de garantare a drepturilor minimale ale salariaţilor din toate domeniile economice şi publice şi înfiintarea Comitetului Sectorial Sănătate, „organism paritar esenţial pentru actualizarea standardelor ocupaţionale şi corelarea competenţelor cu cerinţele reale ale pieţei muncii din sănătate”.

Citește și Sunt noi discuții pe legea salarizării. Ce spune ministrul Muncii: ”Ar fi o problemă”

„Această măsură poate fi sprijinită şi finanţată din fondurile europene nerambursabile disponibile dedicate comitetelor sectoriale”, consideră liderii sindicali ai FSSR.

Totodată, alte teme vizează înfiinţarea unei Comisii privind impactul Inteligenţei Artificiale (IA) asupra profesiilor din sănătate, dedicată „analizei impactului tehnologiilor bazate pe IA asupra profesiilor medicale, în vederea adaptării strategiilor naţionale de formare profesională şi protecţie a muncii”, dezvoltarea unor indicatori obiectivi ai dialogului social şi continuarea liniilor de finanţare destinate dialogului social.

„Subliniem oportunitatea elaborării unui set naţional de indicatori ai dialogului social care să măsoare atât cadrul formal de negociere, cât şi eficienţa parteneriatului social. În acest sens, propunem iniţierea unui proiect dedicat de cercetare şi dezvoltare de indicatori la nivel naţional. Solicităm Ministerului Muncii asigurarea continuităţii şi predictibilităţii liniilor de finanţare din fonduri europene nerambursabile destinate consolidării capacităţii partenerilor sociali şi dezvoltării dialogului social în România”, mai arată FSSR, potrivit News.ro