Spre deosebire de valvele de înlocuire convenționale, fabricate din material animal, se spune că aceasta este practic durabilă pe termen nelimitat.
Ea se adaptează creșterii copiilor cu defecte congenitale la valvele cardiace. Acest lucru ar putea evita necesitatea unor intervenții chirurgicale stresante ulterioare.
Bolile valvelor cardiace se numără printre cele mai frecvente boli cardiace dobândite și congenitale. La nivel mondial, aproximativ 160.000 de copii se nasc în fiecare an cu un defect al valvei pulmonare.
Prima proteză unică de valvă cardiacă din lume a fost implantată din țesutul pacientului
Aceasta este valva dintre ventriculul drept și artera pulmonară. În Germania, numărul este de aproximativ 800 de nou-născuți pe an. Spitalul Universitar Charité, din Berlin, este unul dintre cele mai mari din Europa şi a fost fondat undeva puţin dincolo de anul 1700.
Până acum, în domeniu, erau disponibile proteze valvulare, cu valve fabricate din țesut animal, de la bovine sau porcine. Cu toate acestea, aceste valve au o durată de viață limitată și trebuie înlocuite după câțiva ani.
La copii, există un dezavantaj critic: valvele de înlocuire nu cresc odată cu copilul și trebuie înlocuite cu un model mai mare aproximativ la fiecare cinci până la zece ani.
Citeşte şi: Transplantul incredibil care poate deveni şansa la viaţă a multora. Organul funcţionează
Fiecare dintre aceste proceduri pe cord deschis pune un stres considerabil asupra pacienților tineri și duce la spitalizări mai lungi.
Dr. Boris Schmitt, medic pediatru la Centrul German de Cardiologie de la Charite (DHZC), și echipa sa cercetează o soluție la aceste probleme încă din anul 2010.
Ei vor să facă valve cardiace din propriul țesut al organismului, care sunt astfel acceptate de sistemul imunitar și se adaptează în mod ideal la creșterea organismului, conform Nachrichten IDW.
Citeşte şi: Un bebeluș trebuie operat de urgență. Părinții refuză pentru a nu primi sânge de la vaccinați
Această metodă inovatoare combină longevitatea cu un tratament blând. Țesutul propriu al pacientului este îndepărtat din pericard, utilizat pentru a forma valvele noii valve cardiace și fixat într-un stent de sârmă.
Acest cadru este apoi comprimat, ghidat în poziția exactă din inimă, prin intermediul unui cateter subțire, sub ghidaj radiologic și implementat acolo.
Întreaga procedură durează doar câteva ore și se efectuează fără intervenție chirurgicală pe cord deschis.
Citeşte şi: Arnold Schwarzenegger operat de urgență. Cum se simte și de ce afecțiune suferă?
„Avantajul cheie al inovației noastre constă în utilizarea țesutului propriu al organismului”, explică medicul Boris Schmitt, medic pediatru la Centrul German de Cardiologie de la Charité, care cercetează această metodă din anul 2010:
„Aceste valve nu sunt recunoscute ca fiind străine de către sistemul imunitar. Inițial, acestea sunt alimentate cu nutrienți, prin fluxul sanguin și, în timp, se formează chiar și straturi celulare.
Astfel, valvele cardiace rămân vii, capabile să se regenereze și să se adapteze nevoilor organismului. Prin urmare, sperăm că aceste valve pot dura semnificativ mai mult decât modelele disponibile în prezent, în mod ideal o viață întreagă.”
Stentul se dizolvă în timp
Aplicarea tehnologiei la copiii cu malformații congenitale ale valvelor cardiace este deosebit de promițătoare. În acest scop, se dezvoltă un stent special, care se dizolvă în organism, în timp.
Tot ce rămâne este valva cardiacă, realizată din țesut propriu al organismului, dimensiunea acesteia nemaifiind limitată de cadrul metalic.
„În acest fel, dorim să creăm cele mai bune condiții posibile pentru creșterea valvelor, pe care o sperăm a se realiza la copii și adolescenți”, explică Boris Schmitt.
Lumina lumânării deasupra unei foi, printr--o lupă, formând o inimă, pe carte - Foto: Pexels/Attila Pergel
Prof. Dr. Felix Berger, directorul Clinicii de Defecte Cardiace Congenitale – Cardiologie Pediatrică din cadrul DHZC, sub conducerea căreia a fost dezvoltat proiectul, subliniază:
„Având în vedere că în întreaga lume se nasc anual aproximativ 160.000 de copii cu defect de valvă pulmonară, această tehnologie ar putea reprezenta o schimbare de paradigmă în tratamentul multora dintre acești copii.
Sperăm că, prin această metodă, putem reduce semnificativ numărul de intervenții chirurgicale pe cord deschis necesare.”
