Dr. Radu Țincu: Transformarea întregului sistem de sănătate în sistem COVID va crește mortalitatea

DE Radu Țincu | Actualizat: 15.10.2020 - 13:50
DR. RADU ȚINCU, medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“

Presiunea pe secțiile de terapie intensivă nu va fi rezolvată prin răspândirea pacienților în toate secțiile de reanimare din București. O strategie mult mai sigură și eficientă ar fi creșterea capacității de terapie intensivă în spitalele dedicate Covid.

SHARE

În ultimele săptămâni pandemia de Covid-19 a înregistrat o accelerare fără precedent în România. De la o săptămână la alta numărul de pacienți nou diagnosticați a crescut cu peste 30%, iar numărul celor din ATI a crescut în mod constant. În mod proporțional cu aceste date am asistat cu toții la o creștere a numărului de decese. Marile aglomerări urbane au devenit focare de transmitere a noului virus. Faptul că marile orașe se află pe primele locuri în topul infectăilor confirmă încă o dată, dacă mai era nevoie, că avem de-a face cu o transmitere intracomunitară accelerată, în care vectorii de transmitere sunt chiar cei care nu respectă măsurile sanitare și răspândesc virusul în comunitățile noastre.

Situația din București este una extrem de delicată, având în vedere faptul că în ultima săptămână câteva mii de persoane au fost diagnosticate cu Sars-Cov-2. Doar efectuarea consulturilor acestor pacienți determină o presiune uriașă asupra spitalelor de boli infecțioase. Din aceste câteva mii de pacienți, o parte sunt simptomatici și vor rămâne în spital, ceea ce va crea o presiune și mai mare pe spitalele de linie unu și suport. Din păcate, 5-6% din totalul acestor persoane vor dezvolta forme severe de boală și vor ajunge în secțiile de terapie intensivă. Există un decalaj de câteva zile între momentul diagnosticului și apariția semnelor de gravitate.

În zonele de focar, așa cum se întâmplă și în București, nu mai sunt locuri la secțiile de terapie intensivă. În acest scenariu, fie pacienții sunt temporizați, dacă starea de sănătate o va permite, până când un loc se va elibera în aceste secții, fie atunci când pacientul nu mai poate fi amânat se va realiza transferul acestuia în alte spitale din țară unde mai există locuri disponibile.

În acest context, cu o presiune progresiv crescândă pe secțiile ATI, s-a emis în spațiul public solicitarea ca spitalele din București să își adapteze circuitele funcționale pentru a putea prelua pacienți pozitivi cu Sars-Cov-2.

În opinia mea, o astfel de solicitare nu poate fi viabilă și pusă în practică. În primul rând, discutăm de spitale construite în urmă cu 50-60 de ani, în marea majoritate monobloc, care nu pot să realize astfel de circuite funcționale, menite să separe zonele cu pacienți contaminați de zonele curate. Pentru ca aceste circuite funcționale să poate fi eficiente ele trebuie gândite din faza de proiect a spitalului și realizate în momentul construcției clădirii. Orice circuit funcțional implementat la un spital deja construit, poate fi doar parțial operațional, ceea ce în situația unui agent patogen înalt contagios nu va putea asigura protecția personalului sau a celorlalți pacienți. De asemenea modificarea circutelor funcționale la clădiri spital cu saloane de opt-zece paturi va determina o reducere semnificativă a capacității de răspuns medical. La un spital monobloc cu 500 de paturi aplicarea acestor circuite funcționale de Covid va reduce capacitatea de internare la maxim 150 de pacienți.

În alt impediment în aplicarea acestui plan este reprezentat de lipsa de personal. Dacă într-un spital general se vor amesteca pacienți Covid cu pacienți având alte patologii, acest lucru va însemna o parte din personalul și așa insuficient va fi obligat să lucreze doar în zona Covid. Din nou o astfel de strategie va afecta substanțial capacitatea și calitatea răspunsului medical. Mai mult decât atât, pentru personalul medical care deservește zonele Covid va exista o curbă de învățare pentru utilizarea echipamentelor de protecție. În timpul acestei perioade de învățare vor exista, așa cum s-a întâmplat peste tot în lume, contaminări ale personalului medical. Într-un sistem sanitar cu deficit de personal nu ne putem permite cazuri de contaminare în masă.

O astfel de strategie, în care fiecare spital general va prelua câțiva pacienți bolnavi de Covid-19, va determina o contaminare masivă a sistemului de sănătate publică cu efecte dezastruoase și imprevizibile asupra capacităților de răspuns medical. Acest scenariu trebuie întârziat cât mai mult timp posibil prin cantonarea pacienților cu Sars-cov-2 în spitale dedicate. Este mult mai sigură transformarea altor spitale în centre suport Covid, decât răspândirea pacienților și a virsului în toate spitatele bucureștene. Cu toate măsurile de prevenție, având în vedere particularitățile infrastructurale ale spitalelor se va produce o răspândire necontrolată a virusului tocmai în mediul spitalicesc.

Într-o situația de maximă presiune, așa cum se întâmplă în prezent, un sistem sanitar contaminat cu Sars-Cov-2 va determina creșterea mortalității. Și nu discutăm doar de rata de mortalitate Covid, ci și de mortalitatea generală determinată de reducerea capacității de internare generată de implementarea noilor circuite funcționale.

Presiunea pe secțiile de terapie intensivă nu va fi rezolvată prin răspândirea pacienților în toate secțiile de reanimare din București. O strategie mult mai sigură și eficientă ar fi creșterea capacității de terapie intensivă în spitalele dedicate Covid. O astfel de creștere a capacității ATI va putea fi asigurată prin transferul de aparate de ventilație mecanică și personal medical din spitalele generale. Pentru a putea realiza aceste detașări este nevoie de o politică care să prioritizeze răspunsul medical pentru celelalte patologii în spitalele nonCovid. Va trebui că în perioada următoare spitalele generale să asigure doar urgențele absolute, iar capacitatea de ventilație mecanică și personal medical să fie redirecționată spre spitalele suport Covid. 

De asemenea este necesară elaborarea unei strategii pentru pacienții fără Covid-19 care vor accesa sistemul de sănătate publică. În acest sens este nevoie de menținerea unor spitale non Covid și transformarea lor în centre regionale care să deservească pacienții cu alte boli. Sunt necesare centre regionale de politraumă care vor prelua accidentele rutiere, centre regionale pentru urgențele chirurgicale sau medicale. Cu cât pandemia se va agrava, se vor disloca progresiv spitale care vor deveni centru suport Covid. Transformarea întregului sistem de sănătate al României în sistem Covid trebuie temporizată cât mai mult timp și rezervată doar pentru situația critică în care întreaga capacitate sanitară este depășită. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.