Diagnosticele de autism au crescut după COVID-19. Motivul te poate surprinde: de ce mai multe la fete și femei
Un studiu american arată că numărul diagnosticelor noi de autism a crescut după 2020, în special în rândul fetelor și femeilor. Cercetătorii spun că rezultatele nu demonstrează că autismul a devenit mai frecvent, ci că multe cazuri ar fi putut fi nerecunoscute anterior.
Numărul diagnosticelor noi de autism a crescut după începutul pandemiei de COVID-19, însă evoluția nu a fost aceeași la femei și bărbați.
Un nou studiu publicat în JAMA Network Open sugerează că o parte importantă a creșterii ar putea reflecta identificarea unor cazuri care, în trecut, nu erau recunoscute.
Diagnosticele de autism au crescut după COVID-19. Motivul te poate surprinde: de ce mai multe la fete și femei
Cercetătorii de la Universitatea Saint Louis au analizat dosarele medicale electronice ale 171.134 de persoane care au beneficiat anual de servicii medicale între 2016 și 2024 în cadrul unui mare sistem medical din Statele Unite.
La nivelul întregului grup, rata noilor diagnostice de autism a scăzut până în 2020, apoi a început să crească. Analiza pe sexe a arătat însă diferențe importante: în rândul bărbaților, numărul diagnosticelor a rămas stabil sau a scăzut, în timp ce în cazul femeilor a crescut, în medie, cu 19% pe an între 2020 și 2024.
Numărul femeilor cu un nou diagnostic înregistrat aproape s-a dublat, de la 284 în 2016 la 513 în 2024. Cea mai mare creștere a fost observată în rândul adolescentelor, unde numărul noilor diagnostice a crescut cu aproximativ 22% anual în perioada 2020-2024, scrie Science.
Cercetătorii spun că rezultatele pot indica faptul că autismul este recunoscut mai târziu la fete și femei. Autismul a fost diagnosticat tradițional mai frecvent la băieți și bărbați, iar instrumentele de screening și descrierile clinice au fost dezvoltate în mare parte pe baza unor cercetări axate pe bărbați.
Unele fete și femei autiste pot avea manifestări diferite sau își pot ascunde dificultățile în interacțiunile sociale, ceea ce face ca semnele să fie mai greu de identificat. În studiul analizat, fetele și femeile au primit diagnosticul cu aproximativ trei ani și jumătate mai târziu decât băieții și bărbații. În cazul copiilor, diferența a fost de aproximativ un an și jumătate.
Pandemia ar fi putut contribui temporar la modificarea numărului de diagnostice. În primele luni, consultațiile de rutină și evaluările de dezvoltare au fost amânate, iar revenirea serviciilor medicale ar fi putut duce la recuperarea unor evaluări restante. Extinderea telemedicinei și creșterea gradului de conștientizare a autismului ar fi putut, de asemenea, să determine mai multe persoane să solicite evaluări.
Totuși, autorii subliniază că pandemia nu explică singură tendința. Când cercetătorii au eliminat din analiză datele neobișnuite din 2020, creșterea diagnosticelor în rândul femeilor și stabilitatea sau scăderea acestora în rândul bărbaților s-au menținut. În această analiză, schimbarea tendinței pentru femei a fost identificată încă din 2018.
Citește și: Scandalul materialelor sanitare pentru COVID din Germania. Compania de măști vrea 500.000.000 € de la guvern
Studiul are și limite. Cercetătorii au urmărit diagnosticele înregistrate într-un singur sistem de sănătate, iar acestea au fost identificate prin coduri de facturare, fără confirmarea independentă prin evaluări standardizate. În plus, grupul analizat a fost predominant alb și format din persoane care au avut acces constant la același sistem medical, astfel că rezultatele nu pot fi generalizate automat la întreaga populație a SUA.
Concluzia cercetătorilor este că numărul tot mai mare de diagnostice nu înseamnă neapărat că autismul a devenit brusc mai frecvent. Creșterea poate reflecta, cel puțin parțial, o mai bună recunoaștere a autismului la persoane ale căror particularități au fost trecute cu vederea în trecut. Un diagnostic întârziat poate însemna, însă, acces mai târziu la sprijin, adaptări educaționale sau profesionale și servicii specializate.
