Curtea de Conturi: ambulatoriile din spitalele de stat nu reduc internările și funcționează sub capacitate
Curtea de Conturi atrage atenția că ambulatoriile integrate din spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății nu funcționează la capacitate optimă și nu au reușit să reducă numărul de internări, în ciuda măsurilor adoptate în ultimii ani.
În sistemul de sănătate din România apar tot mai multe situații în care finanțarea multor spitale este influențată de numărul de pacienți tratați, ceea ce poate încuraja raportarea unor internări „evitabile”, ori în unele cazuri chiar fictive.
În România, Casa Națională de Asigurări de Sănătate finanțează spitalele în funcție de numărul de internări și servicii raportate. Astfel, fiecare pacient internat aduce un anumit punctaj, transformat ulterior în bani. Cifrele oficiale arată că o treime din spitalele românești cheltuiesc 80% din bani doar pentru salarii.
Curtea de Conturi: ambulatoriile din spitalele de stat nu reduc internările și funcționează sub capacitate
Curtea de Conturi a realizat pe acest subiect un audit al performanței privind modul în care sunt organizate și funcționează ambulatoriile integrate din unitățile sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății.
Auditul a vizat perioada 2022–2024 și a analizat organizarea și funcționarea ambulatoriilor integrate din 56 de unități sanitare, investițiile realizate, dotările disponibile, resursa umană, serviciile medicale oferite, accesibilitatea acestora, precum și cazurile de spitalizare evitabilă.
Citește și: Avocatul Poporului a atacat la CCR ordonanța care elimină plata primei zile de concediu medical
Potrivit raportului, ambulatoriul integrat nu a fost funcțional în toate unitățile evaluate. Din cele 56 de spitale, doar 47 au avut ambulatorii integrate funcționale, iar trei unități au asigurat aceste servicii exclusiv pentru pacienții internați. Cauzele nefuncționării sunt multiple, fiind identificate lipsa personalului medical, deficitul de spații adecvate și particularitățile profilului medical al unităților, conform PROTV.
Creștere alarmantă a spitalizărilor evitabile
Curtea de Conturi arată că măsurile implementate în perioada auditată nu au condus la reducerea spitalizărilor. Dimpotrivă, în 2024, față de 2022, spitalizările de zi au crescut cu aproximativ 22%, iar spitalizările continue cu 21%. Totodată, numărul cazurilor de spitalizări evitabile a crescut cu aproximativ 34%, raportat la anumite patologii incluse în clasificările internaționale.
„Spitalizarea evitabilă apare, de regulă, în cazul afecţiunilor considerate sensibile la îngrijirea ambulatorie, afecţiuni care printr-un management corespunzător, o monitorizare periodică şi intervenţie medicală timpurie (descoperirea şi tratarea din timp a bolii) nu ar mai necesita internare şi s-ar evita agravarea stării de sănătate a pacienţilor […] un număr ridicat de internări evitabile sugerează probleme de acces şi calitate a îngrijirilor în ambulatoriu”, potrivit raportului Curții de Conturi.
În contextul finanțării insuficiente, al lipsei de personal, al infrastructurii deficitare și al dotărilor limitate, ambulatoriul integrat nu a funcționat ca un filtru eficient al internărilor, ceea ce s-a reflectat în creșterea volumului de spitalizări și a costurilor asociate.
Raportul subliniază că dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii poate contribui semnificativ la eficientizarea sistemului de sănătate, prin reducerea presiunii asupra spitalelor, scurtarea timpilor de așteptare, diagnosticarea precoce și scăderea costurilor generate de internările evitabile.
Citește și: A intrat în vigoare măsura care lovește în bolnavii care au nevoie de concediu medical. Prima zi, neplătită
Potrivit Curții de Conturi, extinderea acestor servicii necesită o abordare integrată, care să includă finanțare adecvată, investiții în infrastructură, digitalizare, resursă umană suficientă și politici eficiente de acces și comunicare.
În urma auditului, Ministerului Sănătății i-au fost transmise recomandări privind îmbunătățirea organizării și funcționării ambulatoriilor integrate, reducerea timpilor de așteptare, creșterea accesibilității pacienților și dezvoltarea serviciilor ambulatorii astfel încât acestea să contribuie efectiv la reducerea spitalizărilor evitabile. Instituția a transmis că „nu sunt obiecţii la proiectul Raportului de audit”.
