„Parteneriatele cu industria farmaceutică sunt extrem de importante pentru accesul la moleculele inovatoare. Accesul este posibil numai în cazul unor astfel de parteneriate”, a declarat Alexandru Rafila în cadrul unui eveniment recent de lansare a Pactului pentru Inovație în Sănătate, organizat de Asociația Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
România se află pe locuri codașe în Europa cu privire la accesul pacienților la medicamente de ultimă generație, pacienții români fiind nevoiți să aștepte peste 880 de zile pentru ca un medicament nou să ajungă la ei.
Date din „Studiul W.A.I.T.” 2020 arată că în Europa, în funcție de țara unde se află, pacienții pot aștepta între 4 luni și 2 ani și jumătate pentru a avea acces la aceleași medicamente noi. Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est.
Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea pentru pacienți, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.
De aceea, accesul rapid și echitabil la medicamente inovatoare în beneficiul pacienților români și al sistemului de sănătate din România este unul dintre capitolele prioritare ale Pactului lansat la finalul lunii noiembrie.
„Noul în sănătatea românească, perceput de ceilalți vecini ai noștri ca o stare de normalitate, ar trebui să treacă peste niște bariere. Barierele pe care le-am întâlnit sunt pe două paliere: un palier al celor care avizează sau au în studiu aceste medicamente și un palier al legislației care trebuie să permită cât mai rapid pătrunderea acestor medicamente pe piața românească”, a declarat și Nelu Tătaru, Președinte Comisia pentru Sănătate și Familie Camera Deputaților, făcând referire la nevoia de soluții concrete, de schimbări legislative.
Acces la standarde europene
Dacă noi nu avem practici și legislație aliniate la practicile din celelalte state membre este clar că România nu poate să țină pasul cu accesul la medicamente pe care celelalte state îl oferă pacienților lor, crede și Andrei Baciu, Secretar de stat în Ministerul Sănătății.
Într-adevăr, din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021. Principalele cauze sunt lipsa de aderență la termenele legale de evaluare a tehnologiilor medicale, proceduri birocratice și lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanțarea necesară pentru actualizarea regulată și predictibilă a Listei de medicamente compensate și gratuite. În comparație cu noi, Germania a introdus la compensare 133 de medicamente, Italia 114, Slovenia 78, Bulgaria 57, iar Ungaria 55.
„Criza sanitară provocată de pandemie și măsurile luate de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre și pentru a îmbunătăți coordonarea la nivelul Uniunii, ne-au plasat ferm în direcția unei Uniuni a Sănătății. Terapiile inovatoarea nu ajung la pacienții europeni cu aceeași viteză, iar unii dintre ei pot să nu aibă acces deloc din cauza penuriei.
În plus, sistemele de sănătate și pacienții întâmpină dificultăți în suportarea costurilor medicamentelor”, a declarat Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Toate aceste deficiențe cu care se confruntă România duc în final la zile de viață pierdute pentru pacienții români și confirmă încă o dată nevoia unui Pact al Inovației în Sănătate, cu măsuri urgente.
Speranța de viață din România, de 75 de ani, este cu aproximativ 7 ani mai redusă față de media celor mai dezvoltate 5 state europene. La ritmul de recuperare actual al diferenței, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeași speranță de viață cu țările dezvoltate și între 40 si 50 de ani în ritmul actual, pentru scăderea mortalității prevenibile.
